Medicii Victor Cauni, Cristian Persu şi Felix Voinea au realizat un model artificial pentru simularea nefrolitotomiei percutanate, un simulator destinat instruirii practice a medicilor rezidenţi şi specialiştilor urologi care efectuează intervenţii chirurgicale minim invazive de înlăturare a litiazei renale, potrivit Mediafax.

Cei trei medici de la Spitalul Colentina din Bucureşti au primit pentru această invenţie medalia de aur la Salonul de inventică de la Geneva, dar şi premiul Technopol Moscova şi premiul Arabia Saudită.

"Această cerere de brevet cu care am participat la Salonul internaţional de inventică de la Geneva 2014 se referă la un dispozitiv, un model artificial care este adresat instruirii practice a medicilor rezidenţi şi a specialiştilor tineri în urologie, în efectuarea unor intervenţii chirurgicale minim invazive de aport percutanate asupra rinichiului. Aceste intervenţii chirurgicale minim invazive, traduse nefrolitotomie percutanată, sunt intervenţii deosebit de delicate, care necesită o curbă destul de mare de învăţare. Acest model fizic, acest simulator reprezintă un segment din corpul uman, pe care, respectând toate ţesuturile - începând de la piele, ţesut celular subcutanat, strat muscular, rinichi, ureter, vezică şi întreg aparatul urinar - se poate simula operaţia de nefrolitotomie percutanată şi de extragere a calculilor de la nivelul rinichiului", a declarat medicul Victor Cauni, şeful Secţiei de urologie de la Spitalul Colentina.

Potrivit medicului, în prezent, operaţii de acest fel sunt simulate pe fructe, cum ar fi spre exemplu, mere, pere sau gutui.

"Cred că un aparat care reproduce organismul uman şi care ajută medicul să înveţe mai uşor tehnicile chirurgicale în acest tip de boală este foarte important. În lume mai existau simulatoare pentru alte tipuri de intervenţii, dar pentru acest tip de intervenţie şi la modul în care există acest simulator, considerăm că este o premieră mondială, de aceea ne-a fost acordat premiul", a mai spus Cauni.

Medicul Victor Cauni a precizat că acest simulator ajută medicul tânăr, rezidentul să ajungăm mai repede la performanţă.

"Ajută să ajungem mai repede la o performanţă, prin scurtarea curbei de învăţare. Este un simulator prin care se antrenează medicii pentru operaţii. Acest simulator o să aibă şi senzori în interiorul segmentului acela de corp creat ca să arate când se lezează un vas, când se lezează calea urinară, se arată fiecare pas greşit pe care-l poate face medicul. Se arată rinichii şi cu calculii din interiorul rinichilor. Calculii se pot schimba, ca să producem o varietate mare de cazuri. Pot fi simulate diverse tipuri de calculi, atât la rinichiul drept, cât şi la cel stâng, mergând până la cele mai dificile cazuri, dar cât mai apropiate de situaţiile reale din sala de operaţie", a explicat medicul.

Victor Cauni a adăugat că, la fel ca la pilotajul de avioane, la conducerea unui autoturism, acest simulator îi creează medicului reflexele necesare pentru intervenţia chirurgicală în timp real în sala de operaţie.

Medicul a mai spus că există în România foarte mulţi pacienţi care au "litiază voluminoasă, litiază colariformă, litiază bilaterală, calculi duri", în care nefrolitotomia percutanată şi această operaţie minim invazivă, care combină atât chirurgia deschisă prin această mică incizie, cât şi chirurgia endoscopică, prin toată aparatura prin care se rezolvă, într-un procedeu minim invaziv. De aceea, acestă operaţie este una dintre cele mai delicate din urologie, iar medicii care fac astfel de intervenţii trebuie să fie tot timpul antrenaţi.

"Problema cu acest simulator al nostru este că, probabil, realizarea lui va fi destul de scumpă, pentru că trebuie să respectăm atât ţesuturile umane, cât şi consistenţa lor, să alegem materiale ca să facem efectiv un mulaj, un segment de om cu toate caracteristicile omului. Pe de altă parte, la fiecare intervenţie chirurgicală simulată pe acest instrument trebuie să schimbăm atât rinichiul, cât şi calculii din interiorul rinichiului. Deci tehnica, probabil, şi întreţinerea vor fi destul de scumpe, dar sperăm să găsim partenerii necesari şi să-i convingem, să le arătăm că avantajele acestui simulator depăşesc probabil cu mult costurile", a mai spus medicul Victor Cauni.

Chirurgul speră ca simulatorul să fie pe piaţă în cel mult doi ani. El a precizat că, din nefericire, multe brevete rămân expuse în cabinetele medicilor.

"Am mai multe brevete de invenţii sau cerere, toate au fost la Geneva. Am obţinut mai multe premii şi pentru acest brevet, pe lângă medalia de aur am obţinut şi premiul ţării Arabia Saudită, premiul Tehnopol din Moscova, care au considerat că este o invenţie, un dispozitiv deosebit. Primul brevet de invenţie este un dispozitiv pentru injectarea soluţiilor vâscoase în incontinenţa urinară, cu care s-a şi operat mult timp. Există mai multe, lombotom electric, teacă de nefrostomie, dispozitiv care ghidează cu control ecografic operaţiile percutanate asupra rinichiului, pensă de nefrostomie, un tip special de pensă. Au fost mai multe brevete pentru care am repurtat distincţii. Dintre toate invenţiile însă, în uz a fost numai dispozitivul pentru colagen. Acum nu se mai practică, fiind aplicate tehnici moderne", a adăugat Cauni.

Medicul a mai spus că urologia este o specialitate foarte bine tehnicizată, în care progresul tehnic schimbă conduita la fiecare pas.

"Noi mergem, să spunem, înainte cu un suport tehnic foarte bun şi modificările din domeniul tehnologic au un mare impact în urologie, deci şi dispozitivele, instrumentele şi tehnicile trebuie să ţinem noi ca urologi pasul cu schimbările din domeniul tehnic. Se schimbă destul de repede, apare aparatură nouă, apar tehnici noi, apar procedee noi, în folosul pacientului, în crearea unor metode cât mai puţin invazive, cât mai puţin nocive pentru pacient, care să-i asigure şi o reinserţie socială, şi o operaţie cât mai uşoară. În zece ani de activitate am obţinut 15 medalii", a adăugat şeful Secţiei de urologie de la Spitalul Colentina.

Inventatorii încearcă acum să convingă firmele private să producă simulatorul în serie.

"Vedeţi, acum începe o luptă foarte mare, ca să pui în practică invenţia, să convingem firmele private, să convingem asociaţiile, pentru că, vedeţi, trăim într-o lume care este guvernată de bani, de profit imediat şi probabil că aceste brevete, neaducând un profit imediat, sunt trecute în aşteptare. Încă nu colaborez cu firme externe, dar să vedem dacă, în fine, o să avem propuneri sau nu în acest sens. Toate invenţiile le-am făcut cu sufletul, ţin la toate, vom vedea în viitor care din ele sau dacă se vor aplica şi probabil timpul îşi va da măsura calităţii acestora", a mai spus medicul Cauni.

Chirurgul a adăugat că mai are încă patru proiecte de cercetare, în care vrea să adapteze în instrumentele urologice şi microunde, ultrasunete.

"Să vedem cum putem aceste microunde şi ultrasunete să le implementăm mai mult în creşterea confortului actului medical şi în brevetarea şi inventarea unor dispozitive care, în final, să ajungă tot la un act medical mai uşor suportat de către pacient. Noi aici vrem să cercetăm în primul rând toate metodele prin care, de exemplu, la microunde sau la ultrasunete, cum acţionează asupra ţesutului uman. Este o cercetare pe termen mai lung, vrem să vedem cum acţionează prin efect termic, prin efect non-termic, prin distrucţie de membrană tisulară. Este practic o cerctare care este de mai lungă durată", a conchis medicul.

Ştiri pe aceeaşi temă:

Sursa: adevarul.ro

Distribuie Distribuie Comentarii