Medic român, explicații simple și pertinente despre infectarea cu coronavirus
Medicul clujean Dan Gheban explică, într-o postare pe contul personal de Facebook, motivele pentru care organismul uman răspunde atât de diferit, de la caz la caz, la infecţia COVID-19.
Medicul susţine că gravitatea cazurilor depinde şi de încărcătura virală, dar şi de sistemul imunitar şi de cât de repede produce fiecare anticorpii necesari pentru anihilarea virusului SARS-CoV-2. În total ar fi vorba despre 6 categorii, conform împărţirii făcute de Gheban. Într-o postare pe Facebook, medicul a încercat să explice cât mai uşor de înţeles şi de cei care sunt mai puţin familiarizaţi cu termenii medicali.
„Încep să mă prind de poantă. De ce tabloul clinico-patologic al infecției COVID-19 este așa de divers, și de ce abordarea terapeutică trebuie făcută diferențiat și nu prin protocol unic, standardizat.
1. Aproximativ 1/3 din infectați, odată virusul pătruns în organism și cu virusul la început de replicare (încărcătura virală mică), dezvolta rapid și eficient anticorpi (întâi de tip IgM apoi de tip IgG) cu care opresc replicarea și distrug, celulele infectate (prin mecanism citotoxic sau prin activarea apoptozei, nu contează). Acești pacienți vor fi asimptomatici.
2. Pacienții infectați ce fac forme ușoare sau medii (simptomatologie de tip gripal) fac același lucru dar mai lent. Durata mai mare de timp pentru amorsarea reacției imune și producerea de anticorpi, traducându-se într-o viremie mai mare și număr mai mare de celulele infectate ce vor fi distruse, fie direct de virus fie de reacția imună a organismului. Această reacție inflamatorie întârziată, va triumfa însă în cele din urmă și acești pacienți se vindecă.
3. O altă categorie de pacienți cu sistem imun slăbit, nu reușesc să producă anticorpii necesari, decât prea lent, replicarea virală îi copleșește (viremie mare) se extinde de la nivel pulmonar spre alte organe și sisteme. Aceștia dezvoltă ARDS și ajung să aibă nevoie de oxigen și ventilație asistată, care nu face altceva decât să le prelungească supraviețuirea. Dacă în timpul câștigat astfel, pacientul ajunge să-și producă până la urmă cantitatea de anticorpi necesară (de presupus a fi mai mare decât la pacienții din categoria 1) sau sunt ajutați din afară cu seroterapie (ce le aduce anticorpi sintetizați de o altă persoană ce a trecut cu bine prin boală) atunci vor supraviețui. Dacă nu reușesc, nu vor supraviețui.
4. Pacienți ce au sistem imun bun, dar se expun repetat la virus, atingând un grad de viremie ridicat nu doar prin replicare virală în organismul propriu, dar și prin inhalarea repetată a virusului replicat în alte organisme. Este cazul personalului medical expus neprotejat în secțiile de COVID-19. La aceștia, viremia prea repede crescută va genera o inflamație față de care organismul nu are timp să reacționeze eficient (deși imunitatea e bună) și vor fi răpuși de boală.
5. Din câte înțeleg că mai există o categorie. Probabil cu determinism genetic, care reacționează disproporționat de intens față de infecția virală (similar cu ce se întâmplă în hepatita virală fulminantă). Aceștia vor dezvolta furtuna citokinică de care se vorbește, rapid și intens și vor muri (dacă nu sunt tratați după un protocol special) în timp f scurt de la momentul contagiunii și încă și mai scurt (sub 24 de ore) de la momentul primelor simptome (altele decât cele de tip gripal). Aceștia nu trebuie musai să aibă co-morbidități asociate. Boala pare să ia aspectul unei vasculite sistemice cu tulburări complexe de coagulare.
6. Nu m-ar mira să existe și alte variante de reacție, de exemplu variante mixte.”
Expunerea lui Dan Gheban a devenit în scurt timp virală şi a strâns aproape 200 de comentarii şi peste 1.600 de distribuiri. „Extraordinar de interesant. Primele explicaţii logice”, a comentat cineva. „Profesional şi logic!! Stimă”, a fost completarea altui internaut, în timp ce altcineva a venit cu o observaţie: „Pentru ca expozeul să fie complet, cred că ar trebui să fie interpretată şi reacţia imună particulară a copiilor.”
