Numărul cazurilor noi de dependență de alcool la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași a crescut cu 50% în ultima lună față de aceeași perioadă a anului trecut. Experții din domeniu atrag atenția că lucrurile devin din ce în ce mai grave, dar și că alcoolul pune în pericol viețile celor care îl consumă, mai ales pe cele ale tinerilor.

În ultima vreme, tot mai mulți români ajung dependenți de alcool. Mulți se prezintă în sevraj, la camera de gardă, deși procentul celor care vor cu adevărat să se lase de băutură este infim.

Concret, în prima jumătate a anului, la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași aproximativ 1.600 de persoane au solicitat ajutor din cauza consumului de alcool. Medicii raportează o creștere de peste 50% a cazurilor noi în ultima lună, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar foarte mulți dintre pacienți sunt tineri, relatează Euronews .

Numai la Institutul de Psihiatrie Socola din Iași au ajuns anul trecut circa 3.000 de persoane, din cauza băuturii.

„În momentul acesta vă pot spune că sunt din ce în ce mai complicate și mai grave lucrurile. Se prezintă pacienți din ce în ce mai tineri și mai afectați de consumul masiv de alcool. Încep consumul de mai tineri, din adolescență.”, a explicat medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi pentru „Adevărul”.

Otravă pentru mințile tinere

Considerat cel mai accesibil și mai ieftin drog, alcoolul afectează organele interne și este asociat cu aproximativ 200 de boli.

Mulți tineri amestecă băuturile alcoolice, iar asta are efecte atât la nivel psihic, cât și fizic.

„Consumă mulți dintre ei peste șase băuturi o dată și ajung mult mai repede la daune fizice și psihice. Astfel încât, atunci când se prezintă la spital, în camera de gardă, o parte dintre ei vin direct în sevraj, dacă nu cumva chiar în delirium tremens, care e amenințător de viață. Nu se cunoaște suficient de bine în rândul publicului: dacă este vreo substanță, dintre astea psihoactive care amenințătoare de viața, este alcool. Nimic nu se compară cu sevrajul și cu delirul indus de alcool, adică realmente își pun viața în pericol.”, arată medicul psihiatru ieșean.

Sevrajul poate culmina cu halucinații vizuale

Dr. Ovidiu Alexinschi a detaliat ce se întâmplă atunci când persoana se oprește sau când scade abrupt cantitatea de alcool consumată: „Intervine acest sindrom de abstinență, de sevraj, care înseamnă o hiperexcitabilitate generalizată, de pe sistemul sinaptic, pe sistemul activator, înseamnă: tremor, transpirație, tachicardie, palpitații, agitație, anxietate, care poate culmina cu tulburări de percepție, cu halucinații vizuale, văd fel de fel de animale, șobolani, diavoli, văd șerpi pe volan și multe altele. O anxietate extremă, care duce de fapt la o agitație extremă, iar din această cauză au loc și tulburări hidroelectrolitice. E clar că pierd apă, pierd lichide și atunci își pun în pericol viața. Tulburările de ritm, delrium tremens, sunt foarte periculoase, mai ales la tineri, lucru care nu se înțelege și nu se cunoaște. Toată lumea se miră de ce tinerii au murit de la alcool. În cazul tinerilor, mecanismele reacționează atât de violent, încercând să se apere. Reacționează foarte, foarte abrupt, ei fac tulburări de ritm, tulburări hidroelectrolitice și din nefericire pot să-și pună în pericol viața.”

În plus, motivele pentru care oamenii aleg să consume băuturi alcoolice sunt multiple, însă creierul înregistrează cantitățile, iar asta poate duce în timp la dependență.

„Se poate consuma alcool de bucurie sau de necaz. Ce contează este faptul că odată cu frecvența consumului și mai ales cu predictibilitatea lui, creierul înregistrează. Sunt oameni care beau doar în weekend, asta nu înseamnă că nu pot deveni dependenți de alcool. Creierul înregistrează că în fiecare weekend se întâmplă chestia asta. Predictibilitatea consumului, cantitățile și timpul scurs de când consumă, practic cresc șansele de a intra în acest cerc vicios, care înseamnă că nu se mai pot opri din a consuma alcool, iar în fazele finale, că nu se mai pot opri în momentul în care au început să bea. Atunci e clar că este instalată dependența și că au fost depășite mecanismele de apărare și de frânare ale cortexului prefrontal care, în mod normal, ar trebui să-l protejeze pe om de pericole”, ne lămurește medicul psihiatru, specializat în adicții.

Consumul de alcool în rândul adolescenților: un fenomen în creștere

Un studiu recent dezvăluie că băuturile fără alcool, precum berea fără alcool, atrag tot mai mulți adolescenți. Aceste băuturi, considerate inofensive de către mulți părinți, reprezintă o poartă periculoasă către consum ul de alcool.

Peste o treime (37%) dintre adolescenții australieni cu vârste între 15 și 17 ani au consumat băuturi fără alcool, afirmând că acestea îi familiarizează cu gustul alcoolului.

„Cercetarea noastră arată că produsele fără alcool și marketingul îi fac pe tineri să fie mai familiarizați cu băuturile cu alcool și să normalizeze în continuare consumul de alcool. Produsele fără alcool pot acționa ca un cal troian pentru ca industria alcoolului să ajungă în fața tinerilor, expunându-i la marketing suplimentar pentru alcool.”, a transmis dr.Leon Both, unul dintre autorii studiului.

„În România, tinerii de 13, 14 ani și mai puțin consumă băuturi fără alcool, deseori cu acordul părinților «Da, ce-are că nu e cu alcool, bea și el să se simtă bine». Total greșit!”, avertiza psihologul Mihai Copăceanu, pe Facebook .

Mai grav este că, în țara noastră, 6 din 10 liceeni au băut alcool de cel puţin două ori în ultimele 30 de zile, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.

Strategii pentru combaterea dependenței de alcool

Pentru a aborda problema dependenței de alcool, specialiștii recomandă o combinație de tratamente farmacologice și psihoterapeutice, alături de sprijinul familiei și al grupurilor de suport.

„Se pot face multe lucruri. Cele mai eficiente tratamente, bine, în partea de farmacoterapie, de medicamente care acționează asupra pofteii, asupra dorinței de a consuma, în partea de psihoterapie, de consiliere, de intervenții psihosociale, pentru că pot fi grupuri, poate fi vorba de consiliere individuală, pot fi terapii cognitiv comportamentale. Cele mai bune rezultate se obțin îmbinând aceste două abordări. Și, bineînțeles, cu sprijinul familiei și al grupului care sunt foarte, foarte importante, pe termen lung.”, a concluzionat dr. Alexinschi.

Existența băuturilor fără alcool și marketingul acestora contribuie la creșterea consumului de alcool în rândul adolescenților. Este necesară o reglementare mai strictă a acestor produse pentru a proteja tinerii și a preveni daunele viitoare asociate cu alcoolul. Mai ales că nu suntem conștienți de pericol. Părinții trebuie să fie atenți și să evite încurajarea consumului de băuturi fără alcool în rândul tinerilor și nu numai.

În plus, avem nevoie de educație sanitară. Copii și adolescenții au nevoie să fie informați, să li se prezinte efectele substanțelor care pot duce la dependență, printre care și alcoolul, mai ales că noi nu avem o cultură sănătoasă a alcoolului.

În alte țări, alcoolul are un preț mult mai mare, pentru a restricționa accesul la această substanță, iar vârsta de la care tinerii pot cumpăra alcool este mai mare decât în România. Deși avem legi care interzic vânzarea băuturilor alcoolice minorilor, ele nu sunt respectate cu strictețe, astfel încât copiii pot cumpăra băuturi de la orice colț de stradă.

„Alcoolul face parte din istoria noastră, iar accesul la băuturi este foarte facil. Nu avem o cultură sănătoasă a alcoolului, un echilibru, cum au italienii sau francezii, de exemplu. În plus, mulți români beau acasă , pe când în Franța și Italia acesta este un prilej de socializare, de întâlnire cu oamenii. Nu știm să ne oprim, pentru că noi bem de supărare, de fericire, de sărbătorire și tot așa. Iar asta este ceea ce transmitem mai departe din generație în generație. Profilul alcoolicului este durerea. La bărbați se duce înapoi în timp la o relație deficitară cu mama.”, a punctat Mirela Husaru, consultant în dezvoltare emoțională, care urmează programul Professional Training cu Dr. Gabor Maté.

Datele unui studiu realizat anul trecut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că 36% dintre românii intervievați consumă alcool în exces. Ceea ce ne plasează în topul țărilor din Europa unde se consumă cel mai mult alcool, alături de Marea Britanie. Mai mult, 40% dintre bărbații români au recunoscut că au trecut prin episoade de consum excesiv, iar pentru mulți, acesta este un motiv de mândrie în fața prietenilor.