Medic infecționist de la Spitalul Militar București: Ar fi cea mai mare greșeală pe care am putea s-o facem!
În momentul de față, măsura de distanțare socială este cea care va face diferența în evoluția pe mai departe a acestei pandemii cu noul coronavirus. Din punctul nostru de vedere, este arma pe care noi o avem la dispoziție acum și cu care putem să controlăm evoluția, pentru că vaccin nu avem - și mai devreme de 1 an, 1 an și jumătate probabil că nici nu vom avea, trebuie să fim realiști - și nu există nici un tratament-minune în momentul de față, care să vindece toți pacienții care se infectează, spune Valeriu Gheorghiță, medic infecționist la Spitalul Militar din București.
„Mă îngrijorează că ne gândim deja la relaxarea măsurilor de distanțare socială din România, ar fi cea mai mare greșeală pe care am putea s-o facem. Suntem cu toții conștienți că este și va fi un impact economic important, însă în momentul de față, cred că trebuie să facem niște alegeri foarte clare, este clar că nu putem să ieșim „învingători” pe ambele componente, și cea medicală, și cea economică” - a declarat dr. Valeriu Gheorghiță, vineri seara, la Digi24 .
În caz contrar, în care am relaxa prea timpuriu măsurile luate, știm cu toții ce se va întâmpla - nu vom face față, cum nici alții, cu sisteme medicale mult mai avansate, nu au reușit să facă față, spune medicul. „Eu cred că ce am obținut până acum era maximum ce noi puteam obține și suntem într-un scenariu foarte bun, un scenariu optimist, dacă ne uităm la experiența tristă din celelalte țări, și ar fi păcat să pierdem tot ce am obținut până în momentul de față”, spune Valeriu Gheorghiță.
Fară relaxare de restricții mai devreme de jumătatea lui mai
Pentru ca aceste măsuri să devină eficiente și să conducă mai departe la controlul acestor noi cazuri și la diminuarea lor, experții recomandă ca relaxarea să se facă pe anumite paliere și intermitent, adică începi să relaxezi un anumit domeniu - anumite zone de activitate economică - și supraveghezi, o perioadă, ce se întâmplă din punct de vedere epidemiologic, a arătat expertul. „Evident că poți să-ți permiți să-ți scoți o populație tânără, fără boli cronice - dar asta eu nu o văd mai devreme de jumătatea lunii mai să se întâmple -, însă se va menține restricția pentru populația de peste 60-65 de ani, pentru că acolo este zona extrem de periculoasă și vulnerabilă”, a spus medicul infecționist.
Pe de altă parte, depinde foarte mult ce se întâmplă în celelalte țări, pentru că virusul foarte probabil o să producă o imunizare într-o populație generală, într-un procent greu de estimat la acest moment, pentru că 25-30 la sută dintre infecții rămân asimptomatice. Este un efect benefic, pentru că populația respectivă e ca și cum ar fi vaccinată - fac infecția, n-au forme grave, trec, se vindecă -, iar procentul acesta de persoane imunizate nu mai reprezintă o categorie vulnerabilă nici să facă infecția și nici să o transmită ulterior, deci populația receptivă scade. Însă partea negativă a existenței acestor persoane asimptomatice este din rațiuni epidemiologice - pe aceste persoane nu le putem identifica, nu le putem izola, în schimb, ele pot să răspândească infecția la ceilalți, inclusiv la persoanele din categoria de risc, a arătat dr. Valeriu Gheorghiță.
Inclusiv OMS, observând că celelalte țări se pregătesc să relaxeze anumite măsuri, a atras atenția că nu este încă momentul, pentru că s-ar putea să ne trezim cu o creștere abruptă, iarăși, a numărului de cazuri și ar fi păcat să pierdem ceea ce s-a obținut până acum, a adăugat medicul.
De ce ne „reinfectăm”?
Așa-numitele „reinfectări” cu coronavirus care s-au constatat până acum nu reprezintă un fenomen de masă și țin de răspunsul imun al fiecărui pacient. Sunt persoane care nu dezvoltă anticorpi protectori, inclusiv după un vaccin. De ce? Pentru că probabil au un deficit imunologic, calitativ sau cantitativ, pe care în momentul de față noi nu-l cunoaștem - arată Valeriu Gheorghiță.
O a doua explicație ar fi legată de biologia, de modul de evoluție a virusului - el poate să dispară de la nivelul naso-faringelui, deci din tractul respirator superior, de unde se recoltează testele, însă virusul se mai poate elimina, de exemplu în materiile fecale, o perioadă de timp variabilă, de unde pacientul se poate reinfecta, mai ales dacă n-a dezvoltat anticorpi.
De aceea, este foarte important ca pacientul, când este externat, să respecte foarte bine măsurile de igienă personală. E un mesaj cu care pacientul trebuie să plece din spital, subliniază medicul infecționist.
Cât de viabilă este teoria protecției pe care o oferă vaccinul BCG în fața coronavirusului?
Teoria se susține din câteva puncte de vedere, dar ceea ce nu știm în momentul de față este dacă într-adevăr aceste vaccinări BCG ar putea să aducă beneficii pentru această nouă infecție cu coronavirus.
„Ceea ce noi știm este că acest vaccin BCG, spre deosebire de alte vaccinuri, crește răspunsul imun specific pentru tuberculoză, dar crește și răspunsul imun general, cel cu care ne naștem. Or, s-a constatat că în țări aflate în curs de dezvoltare, de exemplu, din Africa, acei copii nevaccinați cu BCG au o rată a mortalității infantile semnificativ mai mare decât cei cu BCG și de asemenea, cei vaccinați cu BCG fac cu 50 la sută mai puține infecții respiratorii în general, bacteriene, virale, decât cei nevaccinați, așa încât da, acest vaccin oferă o protecție generală față de infecții, mai ales cu punct de plecare respirator, dar nu putem acum să extrapolăm și să spunem da, într-adevăr, acest vaccin este benefic pentru acest nou subtip de infecție” - spune Valeriu Gheorghiță.
Însă sunt studii în derulare, atât în Australia, Europa, cât și în Statele Unite, care evaluează rolul acestui vaccin BCG, de pildă pentru categoria persoanelor la risc, respectiv a personalului medical.
Deci, este o speranță pe care, dacă se va dovedi în următoarele patru-cinci luni, atunci putem să o folosim, dar la momentul actual nu putem să spunem cu certitudine că acest vaccin se va fi dovedit benefic, a explicat la Digi24 Valeriu Gheorghiță, medic infecționist la Spitalul Militar.
