Muzeul din Deva deține în colecția sa un artefact unic în lume, o matriță de bronz descoperită la Sarmizegetusa Regia în 2013, comparabilă ca valoare cu brățările dacice de aur. Deși e fost expusă de un deceniu, românii nu s-au înghesuit la expoziție.

Muzeele din România dețin numeroase colecții de artefacte antice prețioase, însă românii se lasă greu convinși să le viziteze, în special când este vorba de cele din orașele mici.

Matrița din Sarmizegetusa Regia un obiect antic unicat, cu o poveste deosebită, se numără printre artefactele cele mai valoroase descoperite în România, în ultimul secol.

Furtul celor trei brățări dacice de aur și al Coifului de la Coțofenești, după ce au fost expuse la Muzeul Drents din Assen , Olanda, a stârnit revolta multor români.

Unii dintre ei s-au plâns pe rețelele sociale că nu apucaseră să vadă pe viu artefactele, deși și-ar fi dorit, în schimb autoritățile au permis scoaterea lor din România, pentru a fi expuse la muzee din afara țării. Brățările dacice de aur și Coiful regal de la Coțofenești sunt printre cele mai valoroase tezaure descoperite în ultimul secol în România. Însă nu sunt singurele piese antice extrem de prețioase aflate în patrimoniul național.

În grija Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) se află o mulțime de vestigii antice unicat, ca Tezaurul de la Agighiol (secolul IV î.Chr.), Tezaurul de la Peretu (de la sfârşitul secolului al IV-lea a. Chr.), Tezaurul de la Pietroasa (secolul V d. Hr.). Și alte muzee din România păstrează în colecțiile lor artefacte antice care ar putea concura ca valoare istorică și culturală cu comorile de la MNIR.

„Comoara” muzeului din Deva

În Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, turiștii pot vedea mai multe piese antice de aur, ca ofrandele de la Germisara, kosonii dacici și bijuterii din epoca dacică și romană, însă artefactul cel mai prețios, potrivit unor specialiști, este matrița antică de bronz (video), descoperită în 2013, la Sarmizegetusa Regia.

Artefactul este expus într-o încăpere securizată, dar poate fi vizitat. Prețul unui bilet de intrare la muzeu este 20 de lei, iar pentru elevi, studenți și alți beneficiari ai reducerilor costul scade la 4 lei.

Însă, la fel ca alte muzee din România, muzeu din Deva nu excelează în ce privește numărul de vizitatori. În 2023, secțiile muzeului din Deva au strâns împreună 60.000 de vizitatori, arăta un comunicat al instituției. Mulți dintre ei au fost tineri, în special elevi, care beneficiază de reduceri, ori localnici care au vizitat muzeul cu ocazia unor evenimente și expoziții.

Deși se află la poalele cetății medievale a Devei, în clădirea istorică a fostului palat construit în stil baroc de principele Gabriel Bethlen, în secolul al XVII-lea, unii turiști ajunși în cetate relatau că nici nu știau despre existența muzeului. Acesta a fost înființat încă din 1880 și a strâns în colecțiile sale numeroase artefacte, dintr-o zonă ofertantă în situri arheologice dacice și romane.

În Hunedoara se află cele mai faimoase cetăți dacice, Sarmizegetusa Regia - capitala dacilor din vremea regelui Decebal - și Ulpia Traiana Sarmizegetusa, primul oraș înființat de romani în Dacia după războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea.

Cei care au vizitat muzeul din Deva au plecat, în general, încântați de expozițiile sale, arată cele peste 800 de recenzii publicate de oaspeții săi, în ultimii cinci ani, pe Google.Numărul recenziilor primite de muzeu rămâne însă mic în comparație cu al altor obiective turistice din Hunedoara. Castelul Corvinilor, spre exemplu, a primit aproape 50.000 de recenzii.

Puțini români au ajuns să vadă matrița de bronz din Sarmizegetusa Regia, o piesă expusă în muzeul din Deva încă din 2015.

Artefactul din Sarmizegetusa Regia a fost scos la iveală în vara anului 2013, de la rădăcina unui fag bătrân doborât de furtunile din preajma sărbătorii Sânzienelor. Fusese găsit întâmplător de Vladimir Brilinsky, fostul administrator în situl arheologic, și predat tot atunci autorităților, iar după doi ani în care a fost cercetat, din 2015 a fost expus în premieră la muzeul din Deva.

La scurt timp, o tânără care făcea parte dintr-un grup de turiști care a asistat la descoperirea artefactului a solicitat în instanță să fie despăgubită cu 500.000 de lei pentru participarea la găsirea artefactului.

„Am solicitat despăgubirea pentru participarea la descoperirea matriţei antice, fără să mă bazez pe o estimare oficială a valorii artefactului. Dar am înţeles că specialiştii considerau că piesa are valoarea a trei brăţări dacice de aur”, relata tânăra în instanță.

Însă magistrații au refuzat acordarea despăgubirilor solicitate, unul dintre motive fiind faptul că obiectul a fost găsit în interiorul sitului.

Simbolistica matriței de bronz din Sarmizegetusa Regia

Matriţa a fost realizată şi utilizată în secolul I înainte de Hristos, iar prezenţa ei în capitala Regatului Dac reprezintă o dovadă în plus a conectării acestui spaţiu cultural la fluxul artistic şi tehnologic de foarte bună calitate din antichitate, arăta atunci istoricul dr. Gelu Florea.

Vechi de circa două milenii, misteriosul obiect antic a fost realizat din bronz şi are o greutate de circa opt kilograme şi o formă hexagonală.

Pe el au fost încrustate scene de luptă între animale, reale şi fabuloase. Dintre acestea din urmă se remarcă grifonii, reprezentaţi în 14 ipostaze, unele, cum sunt medalioanele cu grifoni – lupi sau „lupi înaripaţi”, rar întâlnite. Oamenii de știință care au studiat matrița din Sarmizegetusa Regia au identificat pe el trei tipuri de grifoni: grifonul-vultur, grifonul-leu şi grifonul-lup. Dacă primele două tipuri se găsesc pe un spaţiu larg, grifonul-lup era specific spaţiului nord-pontic.

„Tema luptei dintre grifoni şi alte animale are o lungă istorie iconografică, cu rădăcini mitologice profunde. Aceste creaturi fabuloase, asociate cu aurul pe care-l păzesc cu ferocitate, au fost imaginate ca nişte prădători. În arta nord-pontică, numită şi greco – scitică, abundă asemenea reprezentări în care vieţuitoare ierbivore sunt atacate şi sfâşiate de grifoni”, informează autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”, coordonat de Gelu A. Florea (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2015).

Alături de grifoni, pe artefact au fost înfăţişaţi lei, tigrii, leoparzi, rinoceri, hipopotami, urşi, mistreţi, lupi, tauri, zimbri, câini, cerbi, cai, ţapi, antilope, iepuri. Redată cu grijă deosebită, tema scenelor reprezentate pe matriţă, lupta dintre animale, este foarte veche şi răspândită pe spaţii culturale vaste, arătau arheologii.

„Pe matriţa de la Sarmizegetusa Regia sunt ilustrate motive specifice pentru două arii cultural-artistice aflate în relaţii una cu cealaltă, dar cu identităţi artistice reconoscibile. Pe de-o parte este vorba de lumea romană cu toate nuanţele ei cultural artistice şi tradiţiile regionale, contopite într-un „stil internaţional” răspândit pe spaţii largi şi, de cealaltă parte, lumea nord-pontică în care au fuzionat, încă din epoca greco-scitică stilul animalier atât de drag războinicilor nomazi şi limbajul artistic mediteranean”, arată autorii volumului „Matriţa de bronz de la Sarmizegetusa Regia”.

11 brățări de aur, de negăsit de peste un deceniu

Descoperirea matriței de bronz din Sarmizegetusa Regia a fost un eveniment deosebit, fiind una dintre puținele artefacte antice, extrem de valoroase găsite în situl arheologic din Munții Orăștiei, care nu a ajuns mai întâi la traficanții de comori.

După 1990, cel puțin 24 de brățări antice de aur, dar și mai multe tezaure monetare antice, din aur și argint, au fost extrase ilegal din Sarmizegetusa Regia, iar cele mai multe și-au pierdut urma pe piața neagră a antichităților.

Statul român a recuperat cu greu și plătind sume impresionante pentru repatrierea, în perioada 2007 - 2011 a 13 brățări dacice de aur traficate pe piața neagră a antichităților și ajunse apoi în posesia unor muzee sau a unor colecționari.

Doar una dintre cele 13 brățări dacice a fost recuperată printr-o acțiune în forță, în Hunedoara, fără a fi nevoie de cheltuieli de răscumpărare. În județul Hunedoara, peste 40 de oameni au fost judecați în dosare penale în care au fost acuzați că au făcut parte din grupări care se ocupau cu traficul de comori dacice, însă mai multe dintre piesele dispărute pe piața neagră nu au mai putut fi recuperate.

Cel puțin 11 brățări dacice de aur, dar și zeci de kilograme de monede antice de aur, scuturi dacice de fier și alte artefacte sunt date în urmărire internațională prin Interpol. De peste un deceniu, au rămas însă ascunse autorităților.