Măsura Kurzarbeit este benefică pentru angajat şi angajator, dar şi pentru economie (opinie)
Implementarea modelului Kurzarbeit în România este benefic pentru angajat şi angajator, dar şi pentru economie, per ansamblu, însă faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizaţii ar putea avea şi efecte adverse, susţin consultanţii Deloitte.
Guvernul a aprobat recent ordonanţa de urgenţă privind implementarea modelului nemţesc Kurzarbeit în România, care presupune subvenţionarea de către stat a timpului redus de muncă. Modelul oferă angajatorilor a căror activitate a fost afectată de pandemia de COVID-19 posibilitatea de a reduce timpul de lucru al angajaţilor, astfel încât să nu fie nevoiţi să recurgă la concedieri, fără a le afecta veniturile în prea mare măsură.
"Măsura este benefică pentru angajat şi angajator, dar şi pentru economie, per ansamblu. Cu ajutorul facilităţilor acordate de stat, companiile pot planifica pe termen scurt şi mediu restructurarea activităţii, în funcţie de ciclicitatea economică şi de evoluţiile viitoare, iar piaţa muncii se poate menţine într-un oarecare echilibru. Totuşi, faptul că actul normativ nu prevede un anumit plafon pentru accesarea acestei indemnizaţii (precum cele care există în cazul altor facilităţi adoptate în contextul actual) ar putea avea şi efecte adverse. Decontarea sumelor solicitate de angajatori, fără nicio limită, ar pune o presiune mare asupra bugetului asigurărilor de şomaj", se arată într-un material de opinie semnat de Crina Onuţ, Senior Consultant, Global Employer Services, Deloitte România, Ana Vlăsceanu, Senior Associate, Reff & Asociaţii | Deloitte Legal şi Florentina Munteanu, Partener Reff & Asociaţii | Deloitte Legal.
În opinia consultanţilor, "rămâne de văzut dacă procedura de aplicare, care conţine şi modalitatea de decontare a sumelor de la bugetul de stat, şi documentele justificative necesare etc., va aduce clarificări cu privire la plafonarea salariului brut pentru care se acordă facilitatea".
"Analizând un caz concret, un angajat din industria auto cu un salariu lunar de încadrare de 5.000 de lei brut, respectiv 2.925 de lei net, ar avea, după reducerea timpului de lucru cu 50% (la patru ore pe zi), un salariu brut de 2.500 de lei, respectiv un salariu net de 1.462 de lei, în timp ce costul total al angajatorului ar fi de 2.556 de lei. În cazul în care angajatorul aplică pentru facilitatea acordată de stat, salariul net al angajatului va fi de 2.559 de lei, iar costul total al angajatorului, de 2.598 de lei. În aceste condiţii, angajatul, pentru un timp de lucru redus la jumătate, va încasa un salariu net cu doar aproximativ 13% mai mic faţă de cel primit pentru un program obişnuit, de opt ore. Pe de altă parte, comparând cu remuneraţia echivalentă unei reduceri de 50%, fără aplicarea Kurzarbeit, angajatul va beneficia de un salariu net mai mare cu 1.097 de lei, respectiv 75%, iar costurile angajatorului vor rămâne aproximativ aceleaşi", se mai precizează în material.
Hotărârea de guvern privind normele de aplicare urmează să fie aprobată în 30 de zile de la publicarea Ordonanţei de Urgenţă 132/2020.
În România, în varianta adoptată de Guvern, angajatorii pot diminua, în anumite condiţii, timpul de lucru şi remuneraţia angajaţilor cu cel mult 50%, pentru o perioadă de minimum cinci zile lucrătoare. Ca măsură de sprijin, statul decontează angajatorului 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut iniţial şi salariul de bază aferent zilelor lucrate. Indemnizaţia nu se cumulează cu alte ajutoare reglementate anterior în contextul pandemiei, iar procedura de decontare urmează a fi stabilită prin hotărâre de guvern.
Pentru a beneficia de acest sprijin, un angajator trebuie să îndeplinească simultan două condiţii: să fie pus în situaţia de a aplica măsura pentru cel puţin 10% din numărul total de salariaţi şi să îşi fi diminuat cifra de afaceri în luna anterioară celei în care se aplică măsura (sau, cel mult, în luna precedentă acesteia) cu cel puţin 10% faţă de luna similară a anului trecut.
În plus, din perspectiva legislaţiei muncii, în perioada aplicării acestei facilităţi sunt prevăzute anumite restricţii. Astfel, angajaţii nu au voie să lucreze pentru angajator în afara programului redus de lucru stabilit, iar angajatorii nu pot efectua concedieri colective. Totodată, companiile trebuie să amâne plata bonusurilor pentru structura de management în timpul aplicării Kurzarbeit.
"În prezent, acest model este implementat în mai multe state ale Uniunii Europene. Germania aplică programul, pe modelul urmat în perioada crizei economice din 2009, statul german acoperind până la 80% din remuneraţia netă a angajaţilor ce ar fi fost diminuată ca urmare a reducerii timpului de lucru, inclusiv contribuţiile sociale datorate de angajatori", susţin consultanţii Deloitte.
De asemenea, acest model de sprijin financiar a fost implementat şi în Austria (sub denumirea de Corona-Kurzarbeit) şi presupune că angajaţii primesc 90% din salariul net în pofida reducerii timpului de lucru, angajatorii suportând remuneraţia aferentă orelor efectiv lucrate, iar statul, diferenţa. Printre statele membre UE care au implementat măsuri de sprijin pentru subvenţionarea timpului redus de muncă se mai numără şi Franţa şi Slovenia.
Modelul Kurzarbeit este aplicabil în numeroase domenii afectate de pandemie, cum ar fi industria prelucrătoare, în care producţia s-a redus ca efect al scăderii comerţului exterior şi al închiderii temporare a anumitor sectoare de activitate în perioada stării de urgenţă şi de alertă. AGERPRES
