Jimmy Carter a șocat întreaga Americă în 1976, când, într-un interviu pentru revista „Playboy”, a mărturisit că a simțit „poftă” și că a comis „adulter de multe ori în inima sa”, deși era cunoscut ca un soț devotat și un om religios.

Cel mai longeviv președinte american a decedat, luni 30 decembrie, la vârsta de 100 de ani, la aproape doi ani după ce a anunțat că își va petrece ultimele zile ale vieții sale într-un centru de îngrijire paliativă.

Democrat și fost cultivator de arahide, Carter a avut un singur mandat la Casa Albă, între 1977 și 1981, iar apoi a urmat o perioadă în care și-a dedicat activitatea filantropicii. Însă, înainte de alegerile din 1976, un interviu acordat revistei „Playboy” s-a dovedit a fi o adevărată bombă, iar Carter a recunoscut mai târziu că „aproape l-a costat alegerile pentru prezidențiale”.

Carter a petrecut mai mult de cinci ore în compania echipei „Playboy”, într-un interval de mai multe luni, „mai mult timp decât cu revistele Time, Newsweek și toate celelalte la un loc”, a glumit el. În acele discuții, Carter a abordat teme variate, dar cele mai memorabile declarații au fost făcute la finalul ultimei sesiuni.

Editorului Playboy, Barry Golson, l-a presat pe Carter să spună dacă evlavia sa l-ar face un „președinte rigid, neclintit”, incapabil să îi reprezinte pe toți americanii.

Diaconul baptist a răspuns cu un monolog de 823 de cuvinte despre imperfecțiunea umană, mândrie și iertarea lui Dumnezeu.

El a spus că crede în „separarea absolută și totală a bisericii de stat” și și-a explicat credința ca fiind înrădăcinată în umilință, nu în judecarea altora.

Carter a citat un pasaj din Matei 5:27-28, explicând că, potrivit lui Iisus Hristos, o gândire păcătoasă este echivalentă cu adulterul consumat. „Privind multe femei cu poftă”, spunea Carter, „am comis adulter de multe ori în inima mea”.

Declarațiile sale au fost preluate rapid de jurnaliști, satiriști și televiziuni și „aproape că l-au costat alegerile”.

„Saturday Night Live”, atunci o emisiune de comedie aflată la începuturi, s-a distrat copios cu acest subiect. Unii caricaturiști l-au desenat pe Carter dorind să se căsătorească cu Statuia Libertății. La câțiva ani după, el povestea într-un interviu că acel interviu a ajuns să fie „povestea principală a întregii campanii din 1976”.

Carter nu a cedat în fața presiunilor

Interviul s-a transformat într-o polemică politică imensă. Oamenii au început să pună întrebări despre încrederea lui Rosalynn Carter în soțul său, iar un întreg schimb de întrebări și răspunsuri a fost publicat.

Carter și-a explicat poziția, subliniind că în discuția cu „Playboy” a încercat doar să explice un principiu al credinței sale și să demonstreze că nu se consideră un om perfect. Însă, interpretările publicului l-au transformat într-o țintă pentru critici, iar partidul republican l-a atacat pe tema „moralității” sale.

A urmat dezastrul politic. Rosalynn Carter a fost brusc întrebată dacă are încredere în soțul ei.

Rosalynn Carter a dat un răspuns: „Jimmy vorbește prea mult, dar cel puțin oamenii știu că este sincer. Și, nu, nu și-a făcut niciodată griji pentru fidelitatea lui”.

„Singura poftă pentru care îmi făceam griji a fost aceea a presei”, a scris ea în 1984, povestind cum rezistența ei a cedat în cele din urmă când un reporter a întrebat-o dacă a comis vreodată adulter. Răspunsul ei a fost: „Dacă aș fi comis nu ți-aș spune”.

În ciuda scandalului, Carter nu a cedat în fața presiunilor, iar după ce a câștigat, s-a considerat că interviul a fost un preț pe care l-a plătit pentru a-și arăta sinceritatea. Cu toate acestea, și-a asumat că acele cuvinte nu au fost o alegere politică inspirată, dar le-a considerat un moment de claritate personală.

El a plâns radiodifuziunii americane (NPR) în 1993 că interviul pentru Playboy s-a transformat în „povestea nr. 1 a întregii campanii din 1976”.

Jimmy Carter a murit pe 30 decembrie 2024, la vârsta de 100 de ani. Fiind cel mai longeviv fost președinte al Statelor Unite, a lăsat o moștenire legată nu doar de mandatul său, ci și de munca sa filantropică ulterioară, care l-a transformat într-o figură venerată nu doar în America, ci și în întreaga lume.