Mărturii despre recruții ruși trimiși să apere regiunea Kursk. Analist: „Nu vor supraviețui”

Mărturii despre recruții ruși trimiși să apere regiunea Kursk. Analist: „Nu vor supraviețui”

Investigații realizate de BBC Russian Service și de organizația rusă independentă Important Stories arată că sute de recruți au fost trimiși la Kursk pentru a apăra frontiera împotriva avansului Ucrainei. Mulți dintre ei au fost dați dispăruți sau au fost capturați, relatează Reuters . Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) apreciază că utilizarea recruților împotriva incursiunii ucrainene reprezintă o „vulnerabilitate” pe plan intern pentru președintele rus, potrivit Euronews.

Lansator de rachete Grad al trupelor ruse în regiunea Kursk FOTO PROFIMEDIA

Lansator de rachete Grad al trupelor ruse în regiunea Kursk FOTO PROFIMEDIA

Bărbații ruși sunt obligați să efectueze un stagiu militar înainte de vârsta de 30 de ani, aproximativ 280 000 fiind convocați în fiecare an. Incursiunea Ucrainei a reaprins dezbaterea publică cu privire la oportunitatea de a lansa în luptă recruți proaspeți, fără experiență de luptă.

Povestea recruților ruși din Kursk

Reuters, care a confirmat moartea a doi recruți pe baza mesajelor familiilor acestora pe rețele de socializare, a relatat povestea lor și a altora, dintre care unii au fost luați prizonieri de către ucraineni.

Artiom Dobrodumski a câștigat medalii la competițiile de karate pentru copii din sudul regiunii Rostov și a absolvit o școală de cadeți. Avea 22 de ani când a murit în Kursk.

Daniil Rubtsov, care a crescut în nord-vestul Rusiei, a primit notificarea armatei în decembrie 2023. El spera să devină anchetator de poliție, a declarat mama sa pentru ziarul rus Novaia Gazeta. A murit în regiunea Kursk pe 7 august, la vârsta de 18 ani.

Ultima dată când Liana a vorbit cu soțul ei înainte ca acesta să fie capturat de trupele ucrainene, el i-a dat aceeași asigurare ca și altădată: „Totul este bine”.

la jumătatea lunii iulie, Husain, un soldat în vârstă de 21 de ani, a fost trimis împreună cu unitatea sa la o bază din vestul regiunii Kursk, aflată, potrivit lui, la 15 km de granița cu Ucraina.

Și-a sunat soția pe 4 august și i-a spus că situația de acolo părea calmă, a declarat Liana pentru Reuters. Singurul semn al războiului era bâzâitul dronelor deasupra lor ce protejau soldații în timp ce dormeau.

Două zile mai târziu, mii de soldați ucraineni au pătruns în Kursk într-un atac fulgerător care a luat Moscova prin surprindere.

Vreme de aproximativ trei săptămâni, Liana nu a mai știut nimic de Husain. Duminică, acesta a sunat-o dintr-un spital din Moscova. Fusese eliberat împreună cu alți peste 100 de prizonieri de război ruși capturați în Kursk.

Husain i-a povestit că unitatea sa a fost bombardată puternic de forțele ucrainene și că el și alți doi recruți au fost singurii supraviețuitori.

Reuters nu a putut verifica în mod independent relatarea lui Husain.

„A crezut că va muri”, a dezvăluit Liana, în vârstă de 19 ani, care a vorbit cu condiția ca numele de familie să nu fie publicat de teama represaliilor.

Liana s-a arătat ușurată că Husain, cu care are un fiu în vârstă de 18 luni, este în viață. Dar se teme că soțul ei, care a lucrat în construcții, va fi trimis din nou să lupte în Kursk.

„El este încă tânăr, abia și-a început viața”, a spus ea.

Recruții, sub presiune de a semna contracte cu armata rusă, spun grupurile pentru drepturile omului

Grupurile societății civile ruse care consiliază bărbații privind modalitatea de a se sustrage serviciului militar se declară îngrijorate de presiunile exercitate asupra recruților de a semna contracte cu armata rusă.

Alexei Tabalov, fondatorul grupului de sprijin juridic Shkola Priziyvnika (Școala de recruți), a declarat că recruții, mulți dintre ei adolescenți, sunt foarte susceptibili la astfel de constrângeri.

„Este ușor să îi păcălești, să îi manipulezi, să îi șantajezi. Pot fi amenințați și să fie folosită forța fizică asupra lor fără consecințe reale”, a declarat Tabalov prin telefon.

El a spus că mulți soldați recruți din Kursk au avut parte de prea puțină pregătire militară, fiind tratați ca „personal de serviciu” însărcinat cu muncă de întreținere și alte sarcini de nivel scăzut.

„Mulți spun că nici măcar nu au avut acces la arme, ceea ce confirmă faptul că nu au fost considerați participanți la eventuale ostilități sau luați în calcul să apere ceva”, a spus Tabalov.

În ultimele zile, a spus el, recruți din zone care includ estul îndepărtat și Bașkortostan, lângă Munții Ural, i-au cerut sfatul, după ce acestora li s-ar fi spus că vor fi trimiși la Kursk sau în regiunile de frontieră adiacente, Briansk și Belgorod.

Reuters nu a fost în măsură să determine câți recruți au fost trimiși să lupte în aceste regiuni de la începutul incursiunii ucrainene.

Întrebat cu privire la informațiile din presă potrivit cărora recruții sunt trimiși la Kursk și presați să semneze contracte militare, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „De cele mai multe ori, astfel de rapoarte sunt o absolută distorsionare a realității. Nu considerăm necesar să comentăm”.

Analiștii militari ruși apreciază că este puțin probabil ca recruții care luptă în Kursk să fie pregătiți să se confrunte cu unitățile ucrainene experimentate.

De pildă, o parte dintre cei luați prizonieri au fost recrutați în mai sau iunie, astfel că este posibil să fi primit doar cele 45 de zile minime de pregătire, a declarat Pavel Luzin de la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA).

„Cel mai bun lucru pe care îl pot face recruții ruși este să se predea imediat ucrainenilor”, a subliniat și Nico Lange, expert în apărare la CEPA. „Ei nu vor supraviețui acestei situații”.

O potențială „bombă socială” pentru Vladmir Putin

Comandantul șef al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a declarat că forțele sale au capturat aproximativ 600 de soldați ruși de la începutul incursiunii lor transfrontaliere în regiunea Kursk, în urmă cu trei săptămâni.

Se crede că majoritatea acestor prizonieri de război sunt recruți - soldați tineri și relativ neexperimentați care, probabil, au crezut că nu experimenta lupte reale în timpul stagiului lor militar obligatoriu de un an, cu atât mai puțin pe teritoriul Rusiei, relatează Euronews.

Analiștii sunt de părere că acest grup constituie în prezent cea mai mare parte a forței de apărare rusă din regiunea Kursk.

„Ei sunt cei care sunt capturați, ei sunt cei care sunt încercuiți. Și aceasta a fost o vulnerabilitate pentru Putin în ceea ce privește percepția asupra sa în plan intern”, a subliniat Karolina Hird, adjunctul șefului echipei ce cercetare în materie de Rusia la Institutul pentru Studierea Războiului (ISW).

La începutul războiului Moscovei în Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a promis că recruții nu vor trimiși pe câmpul de luptă.

La mai puțin de două săptămâni după invazia în Ucraina, în 2022, președintele Vladimir Putin declara: „Subliniez că soldații recruți nu participă la ostilități și nici nu vor participa la acestea”.

A doua zi, ministrul rus al apărării a recunoscut că unii recruți au luptat totuși în Ucraina. Putin a ordonat o anchetă și a promis că îi va pedepsi pe oficialii vinovați.

Atâta timp cât continuă să demonstreze că nu este foarte interesat de protejarea recruților din Kursk și folosindu-i în schimb drept principală linie defensivă, anticipez că acest lucru va avea efecte sociale în viitor”, a punctat Hird.

Rușii au nevoie de soldați în Kursk

Ministerul rus al Apărării a anunțat că cei 115 soldați eliberați săptămâna trecută în primul schimb de prizonieri de când Ucraina a trecut granița la 6 august au fost capturați la Kursk.

„Acesta este motivul pentru care a fost declarat regim al unei operațiunii antiteroriste sau, așa cum îl numește Putin, „situația antiteroristă”. Pentru că acest regim este cel care permite utilizarea recruților în regiunile în care a fost decretat”, a explicat Ivan Ciuviliaev, de la ONG-ul de sprijin al recruților „Get Lost”

Acesta a explicat că lucrurile s-au schimbat în momentul în care a devenit necesar să fie trimiși mai mulți recruți din regiuni mai îndepărtate de frontieră. Din punct de vedere logistic, durează mai mult timp pentru a-i transporta.

„Acesta este motivul pentru care cea mai utilizată metodă astăzi nu este un astfel de transport de o zi, ci obligarea recruților să semneze un contract”, a spus el.

„Aceasta înseamnă nu doar că recrutul va merge în regiunea Kursk, ci și că, după Kursk, nu se va mai întoarce nicăieri. El va continua să ia parte la lupte, fie până la sfârșitul vieții lui Putin, fie până la sfârșitul războiului, fie până la sfârșitul propriei vieți.”

Sursa: adevarul.ro


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO George Simion, îngropat definitiv de Diana Șoșoacă! / „Simion este format de serviciile secrete și nici prea straight nu este”

2 O imagine cât o mie de cuvinte...

3 O informație care dă fiori, dar spune multe și despre ce se știe în „marile cancelarii”

4 Încă o familie de „obscuri” cu avere uriașă

5 VIDEO Hopaaa, ce avem noi aici?