Lars Findsen se afla în arestul poliției când i s-a adus la cunoștință faptul că agenția de informații interne a Danemarcei îi ascultase telefonul și îi instalase microfoane în casă. Zilnic, vreme de câteva luni, spionii i-au ascultat conversațiile, înregistrând sute de ore de discuții private. Acest gen de supraveghere intruzivă este rezervată de regulă suspecților de terorism sau agenților trimiși de alte țări. Or, Findsen era șeful unui serviciu de spionaj de top din Danemarca.

Findsen lucrase zeci de ani la cel mai înalt nivel al serviciilor secrete. În 2015, a fost numit șef al serviciului de informații externe după ce condusese serviciul intern.

„Acesta a fost lucrul șocant, să privești cum viața ta e transformată în rapoarte de poliție scrise pe baza benzilor de supraveghere”, a declarat el pentru The Guardian.

Suspendat din funcție în 2020 într-un dosar separat, Findsen, în vârstă de 59 de ani, urmează să fie judecat în această toamnă sub acuzația de a fi divulgat secrete de stat presei, dar și rudelor apropiate. Procesele sunt închise pentru public și presă.

Claus Hjort Frederiksen, un veteran al politicii daneze, se confruntă cu acuzații similare și va fi judecat într-un proces separat. În calitate de ministru al apărării la acea vreme, până în 2019, el a supravegheat serviciul de informații condus de Findsen.

Aceste inculpări au zguduit Danemarca, stârnind un scandal care a întors spionii unii împotriva altora și, în același timp, aducând în lumina reflectoarelor unul dintre cele mai sensibile și mai bine păzite secrete ale acestei țări.

Povestea a dat fiori presei daneze și a generat o criză politică mocnită în legătură cu cât de departe o democrație europeană, altminteri liberală, este pregătită să meargă pentru a-și proteja secretele.

„Ce se întâmplă? Bună ziua, ne aflăm în Danemarca, un stat guvernat de statul de drept. Nu în Belarus”, a comentat cazul un profesor de drept de top din Danemarca.

În interviuri exclusive pentru The Guardian, Findsen și Frederiksen au vorbit pentru prima dată cu presa internațională despre cum au devenit personaje centrale într-un șir destul de confuz de evenimente.

Procurorii i-au acuzat de infracțiuni care echivalează cu trădarea, în temeiul unei secțiuni din codul penal care nu a mai fost invocată de mai bine de 40 de ani. Ei pot primi pedepse de până la 12 ani de închisoare.

Cei doi susțin că sunt nevinovați. Findsen a catalogat acuzațiile drept „complet nebunești”, în timp ce Frederiksen este convins că acestea sunt o „farsă” motivată politic. „Dacă vreți să înțelegi ce mi se întâmplă, gândiți-vă la Kafka” spune el.

Faptele se referă la divulgarea unor secrete de stat în legătură cu un parteneriat de lungă durată între Danemarca și SUA în domeniul informațiilor.

Acordul între cele două țări a fost dezvăluit în 2014, după ce avertizorul de integritate Edward Snowden a făcut publice documente clasificate legate de programele ample de supraveghere ale SUA pe tot globul.

Spionul devenit avertizor

Pe insula Amager, la sud de Copenhaga, se află sediul serviciul de informații externe al Danemarcei supranumit „Ferma”. Aici a lucrat un tânăr ofițer de informații de la care a pornit totul.

În iunie 2014, ziarul danez Dagbladet Information dezvăluia, pe baza informațiilor scurse de Snowden, existența unui acord secret între serviciul de informații externe danez˝(DDIS) și Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) pentru a intercepta cablurile de fibră optică prin care este distribuit internetul în Danemarca.

Articolul a atras atenția ofițerului de informații care lucra ca hacker în cadrul diviziei cibernetice a serviciului de informații extern danez. Acesta era privit ca o stea în ascensiune, potrivit foștilor colegi. Totuși, se știa că privea cu suspiciune conexiunile dintre DDIS și NSA și avea îngrijorări cu privire la faptul că SUA ar fi putut colecta ilegal datele cetățenilor danezi.

În vârstă de 30 de ani la acea vreme, acesta a ajutat la lansarea unei investigații interne, care a primit numele de cod „Operațiunea Dunhammer” și care trebuia să stabilească dacă nu cumva NSA abuza de acordul încheiat cu partenerul său danez. După ce au analizat concluziile, managerii de rang înalt au respins îngrijorările ca fiind nefondate și i-au cerut ofițerului să stopeze investigația.

Doar că în loc să facă asta, spionul a luat hotărârea extraordinară de a înregistra în secret conversațiile despre parteneriatul NSA . Acestea, la care au luat parte spioni danezi de rang înalt, inclusiv Lars Findsen, au fost captate pe o perioadă de mai mulți ani.

Astăzi, Findsen îl critică dur pe ofițer și spune că nu a existat „niciun temei” pentru acțiunile sale. Acesta, spune el, era „dezechilibrat și a avut propria sa poveste”.

La sfârșitul lui 2019, organismul independent însărcinat cu supravegherea serviciilor de informații daneze a intrat în posesia a până la 100 de ore de înregistrări audio făcute pe ascuns, dar și a raportului intern Dunhammer. În spatele ușilor închise, spionul se transformase în denunțător.

Un „scandal istoric”

În august 2020, „s-a dezlănțuit iadul”, își amintește un fost responsabil al serviciilor de informații. Organismul de supraveghere independent, condus de un judecător de rang înalt, a anunțat că a primit o cantitate mare de materiale de la un avertizor de integritate, și a început să înșiruie acuzații incendiare despre cum opera serviciul de spionaj al DDIS.

Organismul descoperise că există „riscuri în partea centrală a capacităților de colectare de informații ale DDIS privind faptul că au fost colectate informații neautorizate despre cetățeni danezi”. Foști oficiali spun că aceasta făcea referire la datele colectate în cadrul programului NSA de interceptare a cablurilor de internet.

Repercusiunile au fost imediate. Findsen și mai mulți colegi din agenție au fost trimiși în concediu pe termen nelimitat. „Nu a fost o situație prea plăcută”, spune Findsen.

Presa a catalogat informațiile drept un „scandal istoric”, în care spionii erau bănuiți că acționează în afara legii și lucrează efectiv ca un „stat în stat”.

Frederiksen, care părăsise Ministerul Apărării cu un an înainte, a ieșit public pentru a-și susține colegii și așa a devenit implicat în caz. „Îi cunoșteam ca fiind angajați loiali, oameni dedicați și cinstiți, care au fost etichetați pe nedrept că ar fi făcut ceva greșit”.

Totodată, Frederiksen a criticat public decizia de a publica concluziile organismului de supraveghere. Făcând acest lucru, a oferit practic prima confirmare oficială a existenței acelui acordul secret între Danemarca și SUA.

Frederiksen a oferit declarații și mai explicite în interviuri ulterioare, îndeosebi în 2021, când a spus în direct la televiziune: „Voi fi atent la ce spun, altfel risc o pedeapsă cu închisoarea", a declarat el, înainte de a remarca faptul că Danemarca „beneficiază foarte mult de pe urma faptului că este aliată cu NSA”.

Cu puțin timp înainte de interviu, un grup de judecători numiți de guvern respinsese concluziile organismului de supraveghere independent, părând în acest fel să închidă controversa.

În culise însă, a avut loc o întorsătură remarcabilă de situație. Persoane apropiate lui Findsen s-au trezit brusc în imposibilitatea de a-l contacta. Era ca și cum ar fi dispărut.

Puțini din Danemarca erau la curent cu ce se întâmplase cu doar câteva zile urmă: în mare discreție, ofițeri înarmați îl reținuseră pe șeful spionajului danez pe aeroportul din Copenhaga.

Microfoane peste tot

Eliberat în februarie 2022, după circa 2 luni de detenție, Findsen, deși suspendat din funcție și cu salariul redus este încă din punct de vedere tehnic, șeful agenției de spionaj DDIS. El spune că nu poate fi sigur de faptul că a ieșit de sub supraveghere.

„Nu erau pe acolo alți șefi ai spionajului”, glumește el perioada de detenție. „Erau mult mai tineri decât mine. Erau acolo pentru lucruri precum droguri, trafic de arme și răpiri, așa că a fost un mediu diferit pentru mine”, spune el.

Findsen spune că s-a simțit trădat când a înțeles că foștii săi colegi de la serviciul de informații intern, pe care l-a condus între 2002 și 2007, au autorizat o operațiune de supraveghere împotriva sa.

„Microfoanele erau peste tot”, - în bucătărie, camere, mașină, casa de vacanță, spune el despre ascultările care potrivit estimărilor lui au durat un an.

Pe când se afla în arest, a avut ocazia să vadă rapoartele care erau aduse drept probe împotriva sa. „Vorbeam cu copiii mei când se întorceau de la școală și lucruri de genul acesta”, spune el despre conținutul lor.

Procurorii susțin că Findsen a împărtășit secrete de stat cu doi reporteri, cu rude apropiate, precum și cu prietena sa și un vechi prieten. Cu toate că o mare parte din acest caz rămâne învăluită în secret, jurnaliștii danezi ofereau anul trecut informații potrivit cărora procurorii îl acuză pe Findsen că a discutat în privat despre parteneriatul între serviciul pe care îl conducea și NSA.

De pildă, i se impută că, în aprilie 2021, acesta ar fi vorbit cu mama sa în vârstă de 84 de ani despre avertizorul care a tras un semnal de alarmă cu privire la acordul între cele două servicii de spionaj. Multe dintre aceste conversații, se presupune, riscau să provoace „daune semnificative” „securității Danemarcei și relațiilor cu puterile străine”. Findsen, care nu are voie să dea detalii cu privire la acuzațiile care i se aduc, le descrie ca fiind „nebunești și ridicole”.

În ceea ce îl privește pe denunțător, acesta rămâne un protagonist lipsit de substanță. Acum în vârstă de 40 de ani, nu a făcut niciodată declarații publice. Nu mai lucrează la DDIS și pare să ducă o viață liniștită, având o mică afacere în domeniul securității cibernetice. Nu a răspuns la solicitările de comentarii ale The Guardian.

Secrete de stat în domeniul public

În decembrie 2021, la o săptămână după ce Frederiksen, fostul ministru al apărării, a menționat la televizor afacerea NSA, ofițerii de poliție au apărut la domiciliul său și l-au informat pe bărbatul de 76 de ani că este acuzat de trădare.

Acuzațiile au fost aduse în temeiul unei secțiuni din codul penal folosite ultima dată împotriva unui agent Stasi din Germania de Est în 1979. Spre deosebire de Findsen, Frederiksen este acuzat că divulgat presei informații clasificate. El neagă că a dezvăluit secrete de stat, argumentând că informațiile erau oricum în domeniul public de la povestea Snowden (2014).

„Actualul guvern este de părere că un secret este un secret”, spune Frederiksen. „Se prea poate să fi fost descris în ziare, dar ei spun că tot este un secret". În instanță, se așteaptă ca procesul să se concentreze asupra problemei dacă o informație clasificată care fost făcută publică poate fi în continuare socotită drept un secret de stat.

Paradoxul este că Findsen și Frederiksen, potrivit persoanelor care îi cunosc, cred în parteneriatul cu SUA și se declară mândri de relația specială între DDIS și NSA.

Cu toate acestea, procurorii cer pedepse privative de libertate pentru amândoi.

Fostul ministru consideră că premierul danez de centru-stânga, Mette Frederiksen, trebuie să fi autorizat în cele din urmă urmărirea penală.

„Sunt pe deplin convins că este un caz politic. Este o decizie care a trebuit luată la un nivel foarte înalt”, spune el.

Foștii oficiali au fost de acord că este posibil ca decizia de a spiona un șef al serviciilor de informații se poate să fi fost aprobată de un comitet de securitate prezidat de prim-ministru. Totodată, aceștia subliniază faptul că urmăririle penale legate de trădare necesită aprobarea unui ministru de rang înalt.

„Aș dori să subliniez faptul că nici premierul, nici eu, nici fostul ministru al justiției, nici alt ministru din guvern nu am aprobat măsurile luate în cazurile deschise împotriva lui Frederiksen și Findsen”, a transmis într-un comunicat ministrul danez al justiției, Peter Hummelgaard

„Nici în cele mai nebunești vise ale mele nu am crezut că așa ceva este posibil în Danemarca”, comentează Hans Davidsen-Nielsen, reporter la Politiken.

Reporterul veteran este unul dintre jurnaliștii despre care procurorii susțin că au primit informații clasificate de la Findsen. El ar putea fi citat ca martor în procesul din această toamnă și spune că va refuza să depună mărturie, preferând să riște o pedeapsă decât să-și deconspire sursele,

La scurt timp după arestarea lui Findsen în 2021, poliția a citat și alți jurnaliști în cadrul unei anchete mai ample privind scurgerile de informații. Simultan, agențiile de informații au organizat întâlniri cu cei mai importanți editori de știri și i-au avertizat că jurnaliștii ar putea fi, de asemenea, acuzați pentru divulgarea de informații clasificate.

„Cazul a avut un impact masiv asupra presei libere din Danemarca. Sursele oficiale au dispărut acum, în mare măsură, pentru că nu mai îndrăznesc să vorbească cu noi”, spune Davidsen-Nielsen.

„Ideea este de a speria oficialii din serviciile secrete, dar și din ministerele centrale de la Copenhaga”, spune el, convins că prin aceste procese guvernul încearcă să îi avertizeze pe aceștia asupra a ceea ce ar putea păți dacă vorbesc cu presa.