Martorul principal în dosarul Teldrum: „Dacă Dragnea scapă fără 15 ani de puşcărie, înseamnă că suntem în Bangladesh“
Martorul principal în dosarul Teldrum: „Dacă Dragnea scapă fără 15 ani de puşcărie, înseamnă că suntem în Bangladesh“. Teodor Niţulescu, fost prefect de Teleorman şi fost şef al PSD Teleorman, coleg de partid cu Liviu Dragnea, este martor-cheie în dosarul în care liderul PSD este acuzat de procurorii DNA de constituirea unui grup infracţional organizat, dosar care are în centru privatizarea şi afacerile firmei Tel Drum, scrie Adevărul .
Cel mai important martor în dosarul în care Dragnea este acuzat de DNA de constituirea unui grup infracţional organizat este fostul prefect de Teleorman, Teodor Niţulescu, fost şef al lui Liviu Dragnea în organizaţia judeţeană a PSD Teleorman.
Niţulescu a făcut, până în prezent, 11 drumuri la DNA, fiind citat, în final, în calitate de martor în dosarul în care DNA a dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Liviu Dragnea ”pentru pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul”.
Teodor Niţulescu şi Liviu Dragnea au o istorie la fel de veche ca afacerea Tel Drum, ajunsă acum în vizorul DNA. Niţulescu era în anul 2000, anul venirii lui Dragnea în PSD, preşedintele organizaţiei judeţene a PSD Teleorman. Dragnea fusese, din 1994 până în 2000, membru al PD şi prefect al judeţului în perioada 1996-2000.
Deşi au fost colegi de partid şi au condus judeţul (Dragnea a fost preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman în perioada 2002-2012, Niţulescu a fost prefect de Teleorman în perioada 2000-2004, 2009-2012), martorul-cheie chemat în această perioadă la DNA susţine că nu a fost niciodată în aceeaşi barcă cu Dragnea: ”Nu am fost niciodată în aceeaşi barcă cu Dragnea sau dacă am fost nu am vâslit în aceeaşi direcţie. Daca el s-a urcat în barca noastră de la PSD, asta a fost o chestiune impusă de la centru. A fost adus de nişte oameni care aveau interese pecuniare”.
”Mie, în 2002, mi-a propus sa facem jumi-juma, să am 40% din Teldrum şi el 60%”
La momentul privatizării firmei Tel Drum în anul 2002, Dragnea era preşedintele CJ Teleorman, iar colegul lui de partid deţinea funcţia de prefect. Niţulescu susţine că, la începutul afacerii, Dragnea i-ar fi propus să preia firma împreună: ”Mie, în 2002, mi-a propus sa facem jumi-juma, să am 40% din Teldrum si el 60%. Eu atunci aveam o firma de construcţii. Am refuzat. De ce am acceptat privatizarea Teldrum: în calitatea mea de preşedinte PSD Teleorman, din iunie 2002-aprilie 2005, am acceptat de nevoie lucrul asta, cu condiţia ca aceasta privatizare să fie facută în condiţiile legii. Pot sa spun că a existat presiune din partea lui Miron Mitrea asupra mea. Am spus că nu doresc acest lucru, pentru că toţi banii judeţului vor veni la noi”.
Potrivit fostului prefect de Teleorman, din momentul privatizării Tel Drum, scoasă la licitaţie de Consiliul Judeţean condus de Liviu Dragnea şi cumpărată de fostul coleg de liceu al acestuia, Marian Fişcuci, „toţi banii judeţului au fost direcţionaţi către firma care se ocupa de drumurile judeţene: Dragnea a sifonat peste 1 miliard de euro în Teldrum. Toată ascensiunea lui se datoreaza bugetului Consiliul Judeţean, pentru că banii au urmat o singura direcţie: firma Teldrum”.
”O parte din vină îmi aparţine”
Drumurile celor doi s-au despărţit, din punct de vedere politic, în 2007, când Teodor Niţulescu a plecat din PSD, la primul referendum de demitere a lui Traian Băsescu, fiind unul dintre cei cinci deputaţi care au semnat un document, în care arătau că nu suntem de acord cu demiterea preşedintelui. Ascensiunea economică a firmei Tel Drum, în paralel cu ascensiunea politică a lui Liviu Dragnea, au continuat. Teodor Niţulescu susţine că, se consideră vinovat că n-a stopat la timp ceea ce astăzi cercetează procurorii DNA.
”O parte din vină îmi aparţine. Eu mă culpabilizez într-o privinţă. Că nu l-am oprit pe acest Dragnea în faza lui incipientă. N-am avut înţelepciunea de a vedea în timp evoluţia lui, de când a venit să propună preluarea Tel Drum. Nu am anticipat că mă va scoate din cadrul politic eu am crezut că voi fi mereu acolo să acţionez ”, mai spune fostul prefect de Teleorman.
”A fost protejat”
Până să fie citat ca martor în dosarul lui Dragnea, Niţulescu a reclamat privatizarea frauduloasă a Tel Drum în repetate rânduri, în ultimii 15 ani. ”În ultimii 15 ani eu am sesizat instituţiile statului în repetate randuri în legatura cu aceste probleme cu dovezi clare. În tot acest timp, instituţiile statului au refuzat să ia masuri. A fost o adevărată Omerta la adresa lui. Eu am spus dintotdeauna că, în Teleorman, este o mafie. În calitate de prefect în primul rând, de şef de parid, în al doilea rând, am luat la cunoştinţă de lucruri care nu erau legale”, mai spune martorul din dosarul lui Dragnea.
Potrivit acestuia, grupul infracţional despre care vorbesc procurorii DNA implică oameni din toate instituţiile statului: ”El şi-a constituit un grup de oameni importanţi cu implicaţii în toate instiuţiile statului pe care i-a folosit în scopul sifonării banului public prin Tel Drum. Sunt procurori, judecători, ofiţeri de poliţie Sistemul mafiot a funcţionat cu ajutorul unor oameni care au închis ochii la ceea ce a făcut Dragnea”.
Teodor Niţulescu susţine că a depus el însuşi plângeri împotriva lui Dragnea, în 2010, dar şi în 2015: ”De 15 ani am tot încercat să arăt că este un bandit. Eu mă întreb retoric, cum e posibil ca toate aceste argumente să nu fie luate în seamă atâta timp în seamă ? A fost protejat”
Legat de privatizarea Tel Drum, Teodor Niţulescu declara încă din 2015: "Privatizarea firmei Teldrum e uşor de demonstrat, dar trebuie să se dorească şi pot să demonstrez că a fost o fraudă de proporţii. S-a privatizat cu activul, la sfârşit de noiembrie, în loc de decembrie, şi încasările au fost stabilite pentru decembrie. E vorba de terenurile de incinta, sub semnătură lui Dragnea, care arată că s-a subtilizat şi subevaluat un teren. Toate se pot demonstra, plecând de la documente care există la Registrul Comerţului. Când Dragnea a făcut trecerea acţiunilor la purtător, că să nu mai apară el, ultimii rămân înregistraţi la Registrul Comerţului, cei care au deţinut acţiunile, doi tipi, colegi de-ai lui Dragnea de facultate. Vânzarea acţiunilor, făcute de Fişcuci spre cei doi. Cum să vinzi o firma cu 5 milioane de euro profit, pe an, cu 500.000 de euro. De privatizarea Teldrum nicio instituţie a statului nu s-a ocupat până acum".
Citat în calitate de martor la DNA, Niţulescu s-a prezentat la solicitarea procurorilor şi a dat declaraţii. Fostul prefect se aşteaptă să mai fie chemat de procurori şi în următoarea perioadă, până la finalizarea dosarului. În ceea ce priveşte verdictul, Niţulescu declară: ”Dacă Dragnea scapă fără 15 ani de puşcărie, înseamnă că noi, în Romania, suntem în Bangladesh”.
Dosar deschis de DNA în noiembrie 2017
În noiembrie 2017, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă Liviu Dragnea şi alţi 8 suspecţi într-un dosar care vizează fapte de corupţie şi are în centru afacerea Tel Drum.
DNA a dispus începerea urmăririi penale faţă de Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman la data faptelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de: constituirea unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul. În acelaşi dosar sunt cercetaţi Marian Fişcuci, Pitiş Petre, Neda Florea,Ion Florian, Băţăuş Mugur,Piperea Victor, Predescu Marin.
Noul dosar deschis de DNA s-a constiuit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul european antifraudă) transmise la data de 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârşirii mai multor infracţiuni, între care obţinerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanţări din fonduri europene, pentru lucrări de reabilitare de drumuri judeţene.
