La aproape șase luni după ce Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să intre în Ucraina, amploarea daunelor aduse economiei europene devine clară, arată o analiză The Guardian.

Potrivit sursei citate, luminile roșii ale recesiunii clipesc. Cele patru mari economii ale zonei euro – Germania, Franța, Italia și Spania – au avut toate previziunile de creștere pentru 2023 retrogradate de Fondul Monetar Internațional, deoarece o combinație a războiului și a ratelor mai mari ale dobânzilor au frânat activitatea.

În Marea Britanie, inflația este peste 10% pentru prima dată în 40 de ani, deoarece gospodăriile se confruntă cu creșterea facturilor la energie. Banca Angliei estimează că inflația va atinge un vârf peste 13% în toamnă, după o nouă creștere a costurilor energiei, în timp ce economia va cădea într-o recesiune îndelungată.

În timp ce Marea Britanie se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza Brexit-ului, impactul creșterii prețurilor la energie, al perturbării lanțului de aprovizionare, al penuriei de muncitori și al secetei afectează și restul Europei.

Germania

Conform specialiștilor The Guardian, cea mai mare economie a Europei se află în centrul furtunii, deoarece criza energetică, lunile fără precipitații și o întrerupere a comerțului global îi afectează baza de producție. Creșterea economică a încetinit până la stagnare în al doilea trimestru și este probabil să devină negativă în lunile următoare.

„Va fi nevoie de un miracol economic pentru ca Germania să nu cadă în recesiune în a doua jumătate a anului”, a declarat Carsten Brzeski de la banca olandeză ING.

„Faptul că întregul model de afaceri economic german este în prezent pregătit pentru renovare va afecta și perspectivele de creștere în următorii ani.”, precizează sursa citată.

Rusia a furnizat mai mult de jumătate din gazul Germaniei în 2020 și aproximativ o treime din tot petrolul. De la izbucnirea războiului, Kremlinul a redus livrările, dând vina pe probleme tehnice pentru scăderea volumului prin conducta cheie Nord Stream 1.

Seceta și temperaturile arzătoare au cauzat o scădere bruscă a nivelului apei pe Rin, o rută cheie de transport pentru sectorul industrial dominant al Germaniei. Nivelurile apei au scăzut sub pragul critic de 40 cm, împiedicând încărcarea barjelor la capacitate maximă. Unele rute au fost anulate, provocând întârzieri pentru firmele de produse chimice și alți producători din zonele industriale.

Fabricile de pe malul Rinului, dependente de apă pentru răcire, s-au confruntat, de asemenea, cu probleme, în timp ce transporturile de cărbune către centralele electrice – care fuseseră alocate pentru menținerea luminilor aprinse – ar putea fi întrerupte.

Ca răspuns la criza energetică, Berlinul va impune o taxă pe gaz pentru gospodării, care va intra în vigoare din octombrie și va dura până în aprilie 2024, care este menită să distribuie costul cu ridicata mai mare între gospodării și industrie.

Guvernul a pus în aplicare și un pachet de sprijin energetic în valoare de peste 30 de miliarde de euro (26 de miliarde de lire sterline), inclusiv o sumă forfetară de 300 de euro pentru lucrători, sprijin suplimentar pentru cei care beneficiază de asistență socială, reduceri ale taxelor pe benzină și motorină și bilete de autobuz și tren reduse cu 9 euro.

Cancelarul german, Olaf Scholz, a promis și un nou pachet de sprijin financiar.

Franţa

Franța ar trebui să fie mai bine izolată decât multe alte națiuni europene, datorită sectorului său mare de energie nucleară, care reprezintă puțin peste 70% din generarea sa de electricitate, dar se luptă cu defecțiuni grave la reactoarele învechite. Deși se află într-o poziție mai puțin greșită decât Germania, a doua cea mai mare economie a zonei euro s-ar putea confrunta în continuare cu întreruperi dăunătoare de curent în această iarnă.

PIB-ul a crescut în Franța cu 0,5% în al doilea trimestru, mai puțin decât în ​​alte țări de pe continent, consumul intern fiind semnificativ slab. Guvernul a pus în aplicare un pachet de sprijin de urgență în valoare de 20 de miliarde de euro, inclusiv reduceri de taxe la pompele de benzină, limitând în același timp o creștere a prețurilor reglementate la energie electrică la 4%, o politică ajutată de proprietatea de stat a gigantului energetic EDF.

Italia

Economia italiană a înregistrat în ultima vreme rezultate mult mai bune decât marii săi rivali din zona euro, înregistrând o creștere de 1% în al doilea trimestru. Dar, la fel ca Germania, Italia este puternic dependentă de gazul rusesc și are și complicația suplimentară de a fi implicată într-o nouă perioadă de incertitudine politică după demisia lui Mario Draghi din funcția de prim-ministru la începutul acestei veri.

Sondajele de opinie indică o schimbare de direcție față de abordarea tehnocratică a lui Draghi în urma viitoarelor alegeri. Se așteaptă să câștige un guvern de coaliție de dreapta care a militat pe o platformă economică puternic naționalistă și protecționistă.

Piețele financiare și Banca Centrală Europeană sunt deja la curent cu riscurile investitorilor care cer o primă mai mare la dobândă pentru cumpărarea de obligațiuni italiene. În ceea ce privește Italia, BCE a anunțat luna trecută un nou instrument financiar conceput pentru a preveni ca ratele mai mari ale dobânzilor să aibă un impact negativ disproporționat asupra statelor membre mai vulnerabile.

La începutul lunii august, Italia a aprobat un nou pachet de ajutor în valoare de aproximativ 17 miliarde de euro pentru consumatori și întreprinderi, într-unul dintre ultimele acte ale lui Draghi ca lider. O reducere a taxelor pe benzină și motorină, care trebuia să expire luna aceasta, a fost, de asemenea, prelungită până pe 20 septembrie.

De la crearea monedei unice în urmă cu aproape un sfert de secol, Italia a fost cea mai slabă performanță dintre cele „patru mari”, cu un nivel de trai abia mai ridicat decât la sfârșitul anilor 1990. Beneficiază anul acesta de un impuls adus turismului, care reprezenta 13% din PIB-ul său înainte de pandemie.

Spania

Ca orice altă țară din Europa, Spania este afectată de războiul din Rusia, dar dintre cele patru menționate are cele mai mari șanse de a evita recesiunea, în ciuda inflației în creștere.

Potrivit specialiștilor, există o serie de motive pentru aceasta.

Economia sa a intrat în criză într-o formă destul de bună și, la fel ca Italia, a primit un impuls suplimentar din creșterea turismului după pandemie. Turismul a reprezentat 12% din PIB-ul Spaniei înainte de Covid și o cotă și mai mare din ocuparea forței de muncă.

Dar Spania este mult mai puțin dependentă de energia rusă decât Italia și este deja un mare importator de gaze naturale lichefiate din întreaga lume. PIB-ul a crescut cu 1,1% în al doilea trimestru, iar FMI se așteaptă ca anul viitor să fie cea mai rapidă creștere dintre cele patru mari.

Guvernul a pus în aplicare ajutoare financiare și împrumuturi în valoare de 16 miliarde de euro pentru a ajuta companiile și gospodăriile cu costurile în creștere ale energiei.

Rusia

Conform datelor The Guardian, Rusia a suferit din cauza sancțiunilor occidentale, cufundându-și economia într-o recesiune profundă și forțând Kremlinul să nu plătească datoriile externe pentru prima dată din 1918, deși creșterea prețurilor la energie a contribuit la o parte din impact.

Cercetătorii de la Universitatea Yale au declarat luna trecută că Occidentul paralizează economia Rusiei, deși alți experți nu sunt de acord. Holger Schmieding, economist-șef la banca Berenberg, a spus că datele recente nu indică o „concluzie atât de dură”.

Balanța contului curent al Rusiei – măsurând fluxurile comerciale și de investiții – s-a mai mult decât triplat pentru a atinge un excedent record de 167 de miliarde de dolari în al doilea trimestru, ajutată de prețurile ridicate ale petrolului și gazelor, care au crescut exporturile, în timp ce sancțiunile occidentale au dus la o scădere a importurilor. Încasările au fost o sursă vitală de valută forte pentru Moscova, reflectată în pierderile de ștergere a rublelor observate de la începutul invaziei.

Cu toate acestea, pe termen lung, experții spun că economia Rusiei se va lupta cu pierderea tehnologiei și investițiilor occidentale.

„Cea mai bună presupunere a noastră este că Rusia se află într-o recesiune majoră, dar încă departe de a fi catastrofală”, a adăugat Schmieding.