Mariana Rarinca a recuzat magistrații din procesul privind contestația DNA de anulare a achitării sale
Mariana Rarinca, femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎCCJ, Livia Stanciu, a cerut recuzarea magistraților care judecă procesul în care DNA a formulat contestație prin care solicită anularea deciziei de achitare a acesteia. Rarinca a cerut recuzarea atât a președintelui completului de judecată Dorel George Matei, dar și a judecătoarei Ana Maria Trancă, iar instanța a suspendat procesul pentru soluționarea solicitărilor. Motivele invocate de Mariana Rarinca sunt lipsa de imparțialitate și nealegerea aleatorie pentru judecarea dosarului.
Curtea de Apel București judecă luni contestația DNA prin care solicită anularea deciziei de achitare în cazul Marianei Rarinca, după ce anterior a decis că este admisibilă în principiu și a preschimbat termenul de judecată pe fond, inițial stabilit pentru 2 septembrie.
DNA a depus la Curtea de Apel București o contestație în care invocă faptul că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul care a decis achitarea Marianei Rarinca, ar fi fost incompatibilă, deoarece nu ar fi fost imparțială la judecarea dosarului.
În acest sens, procurorii anticorupție aduc mai multe argumente, unul dintre acestea fiind schimbul de replici, din data de 16 mai 2013, cu ocazia ședinței publice a plenului CSM, între șefa ÎCCJ, membru de drept al Consiliului, și Risantea Găgescu — judecătorul acestei cauze—, care a candidat pentru funcția de judecător la Secția penală a Instanței Supreme, atașând transcrierea și înregistrarea audio-video a interviului.
Dialogul direct dintre cele două a fost pe subiectul erorii judiciare, discuția plecând de la situații ipotetice.
Potrivit procurorilor, convingerile personale ale judecătoarei respective au părut confuze în raport cu eroarea judiciară și cazurile de casare, pe care le-ar confunda, creând ideea clară că o soluție de achitare este rezultatul erorii judiciare:
"Stanciu Livia: ... Da, asta vă întrebam: ce înțelegeți prin eroare judiciară dvs? Ca să înțeleg și eu...
Găgescu Risantea: Mă scuzați, nu m-am referit la calea extraordinară de atac. (...) Să văd că probele din dosar conduc spre achitare. Poate m-am exprimat eu greșit.
Stanciu Livia: Sau invers.
Găgescu Risantea: Sau invers — condamnările. Deci este singura... dar foarte rar, cred că sunt situațiile foarte rare. Numai atunci aș face opinie separată...".
Procurorii mai susțin că judecătoarea a dispus la al doilea termen de judecată (22 aprilie 2015) interpelarea Marianei Rarinca, în sensul dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în cea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen. Ulterior, în sentința de achitare, instanța nu s-a mai pronunțat pe cererea de schimbare a încadrării juridice, fie în sensul admiterii, fie în sensul respingerii.
La același termen de judecată, procurorul a solicitat elaborarea unei adrese pentru a fi comunicat stadiul dosarului în raport cu martorul Conrad George Olaru, care și-a schimbat în cursul judecății declarațiile și față de care s-a formulat sesizare din oficiu pentru mărturie mincinoasă la 17 decembrie 2014, însă cererea a fost respinsă de către instanță ca neconcludentă cauzei.
Un alt argument adus se referă la faptul că Risantea Găgescu a dispus, la același termen, efectuarea unei adrese către Livia Stanciu pentru ca aceasta să formuleze precizări cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice.
DNA consideră că judecătoarea s-a antepronunțat și că avea deja formată convingerea cu privire la soluția pe care intenționa să o dispună în cauză.
Mariana Rarinca, femeia acuzată de DNA că a șantajat-o pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, a fost achitată pe 21 mai de judecătorii de la Curtea de Apel București, decizia fiind definitivă.
Curtea de Apel a admis apelul femeii, după ce aceasta fusese condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare.
AGERPRES
