Interpretul celebrei melodii ”Drumurile noastre” s-a născut la 2 octombrie 1939 la Aliman, o aşezare de pe malul Dunării, dar adolescenţa şi-a petrecut-o la Medgidia. După ce a cunoscut succesul, Dan Spătaru a căzut în patima alcoolului, iar acest viciu i-a creat probleme.

Cu toate acestea, a reuşit să renunţe la consumul de alcool de unul singur, după cum a declarat într-un interviu din 1995.

Dan Spătaru, un artist inegalabil FOTO Adevărul

Ceea ce l-ar fi determinat să nu mai pună gura pe băutură ar fi fost o întâmplare care l-a marcat. În timp ce era băutor, se plimba noaptea pe străzi, singur. La un moment dat, s-a întâlnit cu un măturător pe care l-a întrebat dacă ar vrea un bilet la un spectacol cu Dan Spătaru. Neştiind cu cine vorbeşte, măturătorul i-a răspuns: „La beţivul ăla?” Acesta a fost momentul când marele artist s-a hotărât să îşi asculte vocea interioară.

În ultimii 2 ani ai vieții, marele artist, interpretul şlagărelor „Drumurile noastre toate”, „Ţărăncuţă” şi „Magistrala albastră”, a avut probleme de sănătate, iar starea sa fizică se deteriorase.

În timpul unui turneu în Germania, suferise o criză puternică de stomac şi a avut nevoie de o intervenţie chirurgicală. Pentru că rezultatul nu a fost unul conform aşteptărilor, Dan Spătaru a mai fost supus unei alte intervenţii chirurgicale, la Spitalul Militar Central din Bucureşti. A fost vorba despre o operaţie de colecist, care a fost efectuată de şeful Secţiei Chirurgie II, dr. Ioan Timaru, relata clicksanatate.ro

Marele artist a trecut în neființă pe 8 septembrie 2004. Inima i-a cedat, iar dimineaţa, imediat după ce s-a trezit din somn, a făcut stop cardiac.

„Tatal meu a murit dimineata, la ora 7.00. A fost un stop cardiac. Din nenorocire, nici nu am avut cum sa vorbim cu el, pentru ca totul a fost foarte rapid. A murit aproape imediat dupa ce s-a trezit din somn. In ultima vreme, nu pot spune ca a avut o perioada prea fericita, suferise multe interventii chirurgicale dureroase", spunea fiica artistului la acea dată.

Rămas orfan de mamă

Dan Spătaru s-a născut la 2 octombrie 1939 la Aliman, o aşezare de pe malul Dunării, dar adolescenţa şi-a petrecut-o la Medgidia. A copilărit la Aliman până la vârsta de 12 ani, când a fost trimis la Medgidia, împreună cu sora sa, Puica. Cei doi copii rămăseseră orfani de mamă, iar dorinţa Gherghinei Spătaru fusese ca Dan şi Puica să înveţe carte. Băiatul a învăţat nu doar carte, ci şi sport, şi muzică. Dacă nu fotbalul, întrerupt din cauza unei afecţiuni fizice, a fost afirmarea studentului de la Educaţie Fizică şi Sport, muzica a fost cea care l-a consacrat pe Dan Spătaru în inimile românilor.

Cântecele sale, scrise de Camelia Dăscălescu, Temistocle Popa, Ion Vasilescu sau Cornel Fugaru, l-au făcut nemuritor: „Ţărăncuţă, ţărăncuţă“, „Măicuţă, îţi mulţumesc“, „Trecea fanfara militară“, „Nu m-am gândit la despărţire“, „Nici o lacrimă“, „Să cântăm, chitara mea“, „Te aşteaptă un om“, „Vorbeşte lumea că-s ştrengar“, „În rândul patru“, „Tu, eu şi-o umbrelă“, „La 5 şi jumătate, la Universitate“, „De vrei să ştii ce înseamnă să fii român“ (Trofeul de la Mamaia - Creaţie 1986).

Din 1984, de când a cântat-o prima dată cu timbrul său aparte, „Drumurile noastre“ ale lui Dan Spătaru au captivat publicul, care a declarat-o în 2004 „Cea mai frumoasă piesă românească din toate timpurile“.

În 2014, trupa olandeză BZN i-a adus un tribut lui Dan Spătaru, interpretând, în melodia sa, pasaje în engleză. Lui Dan Spătaru i se atribuie şi recordul de a fi aplaudat în Cuba, timp de 16 minute şi 19 secunde.