Marele război COVID chino-rus. Cum încearcă Rusia şi China să-şi impună vaccinurile pe pieţele din afara UE
În ţările europene non-UE, cele asiatice, africane sau din America Latină, vaccinarea populaţiei nu reprezintă doar o politică de sănătate publică ci şi pretextul geopolitic al noului război comercial dintre Rusia şi China. Cele două state încearcă să-şi impună propriile vaccinuri anti-COVID în ţările care nu-şi permit vaccinurile dezvoltate de firmele occidentale fie pentru că nu au suficienţi bani să le plătească direct, fie pentru că, pur şi simplu, nu fac parte din UE, informează Politico .
În ciuda faptului că nu primise nici măcar o doză de vaccin la o lună de la începerea campaniilor de imunizare din ţările europene , Ucraina a interzis prin lege vaccinurile anti-COVID produse de Rusia.
În golul lăsat de Rusia, şi-a făcut loc China: Ucraina se aşteaptă să primească între 1,9 milioane şi 5 milioane de doze din vaccinul chinezesc CoronaVac.
De asemenea, guvernul ucrainean a anunţat că se aşteaptă să primească în februarie între 100.000 şi 200.000 de doze cu vaccin Pfizer-BioNTech, prin intermediul programului COVAX creat de ONU pentru asigurarea unui acces echitabil la vaccinul împotriva coronavirusului.
Prin intermediul COVAX, Ucraina, o ţară cu o populaţie de peste 41 milioane de locuitori, speră să primească un total de 8 milioane de doze.
În schimb, dacă Rusia poate să vândă Sputnik-ul fără emoţii în altă ţară, această ţară este Belarusul, un stat în care oamenii protestează deja de 5 luni împotriva liderului său autoritar, Aleksandr Lukaşenko , pentru care Moscova a rămas, în acest moment, singurul său aliat.
În paralel, Sputnik V a devenit noua armă ideologică a Kremlinului în ceea ce pare a fi un nou „Război rece” desfăşurat pe frontul european al vaccinurilor. Moscova îşi promovează tot mai agresiv produsul, concomitent cu desfăşurarea unei dure campanii de dezinformare împotriva vaccinurilor dezvoltate de Pfizer/BioNTech, Moderna sau AstraZeneca, deja aprobate pe piaţa UE.
Argentina merge all-in cu Sputnik V în lupta contra COVID
Săptămâna trecută, Belarusul a demarat campania naţională de vaccinare prin distribuirea primelor 20.000 de doze de Sputnik V, parte a unui prim lot de 170.000 de doze, la o populaţie de peste 9,4 milioane de persoane.
Altă ţintă, mai mare şi mai importantă pentru Moscova, o reprezintă America de Sud: Argentina a achiziţionat deja câteva sute de mii de doze de Sputnik şi este una dintre puţinele ţări din lume care a decis să se bazeze exclusiv pe produsul rusesc.
De asemenea, Brazilia, țara cu cel mai grav bilanț din regiune (7,4 milioane de cazuri și peste 190.000 de morți de la începutul pandemiei), va începe vaccinarea abia la mijlocul lunii februarie, deși numărul cazurilor a crescut în ultima perioadă. Conform agenţiei TASS , 150 de milioane de doze de Sputnik V vor ajunge în Brazilia până la finalul anului.
În acelaşi timp, Brazilia a aprobat vaccinul anti-COVID de la SinoVac, produs în China , dar şi pe cel de la AstraZeneca.
Asia de Sud-Est şi Africa de Nord merg deja pe mâna chinezilor
CoronaVac, principalul vaccin chinezesc produs de SinoVac, s-a impus pe piaţa sud-asiatică: 25 de milioane de doze au fost aprobate pentru Filipine .
Spre deosebire de ruşi, chinezii au mai dezvoltat un alt vaccin - Sinopharm, care va fi distribuit în Africa de Nord, în Egipt sau Maroc
Ambele vaccinuri chinezeşti - SinoVac şi Sinopharm - vor fi folosite în primele faze ale campaniei de vaccinare în Indonezia . În 2021, companiile chinezeşti vor furniza 18 milioane de vaccinuri în această ţară, inclusiv 15 milioane care vor fi produse de compania farmaceutică de stat a Indoneziei, Bio Farma.
De asemenea, inclusiv Azerbaidjanul a preferat vaccinul chinezesc: fosta republică sovietică a comandat deja 4 milioane de doze de SinoVac cu ocazia demarării campaniei de vaccinare a populaţiei împotriva COVID. Alte 2 milioane de doze ar urma să sosească în această ţară de circa 10 milioane de locuitor prin intermediul programului COVAX.
