Marea MANIPULARE: Ăștia nu ne lasă să ne dezvoltăm/CONSPIRAȚIA străinilor lovește din nou
Respingerea Codului Fiscal dezgroapa retorica insidioasa de tip conspirationist si anti-european, ultimul lucru de care Romania are astazi nevoie. Premierul Ponta sau ministrii sai acuza Bruxelles-ul sau "marile puteri" ca nu lasa Romania sa se dezvolte in cel mai fast moment al sau de dupa 89, impunandu-i conditii economice mai severe decat s-ar justifica. Aceasta teorie, predicata public sau in discutii particulare, mascheaza in realitate incapacitatea Guvernului de a convinge ca poate adopta toate masurile de relaxare fiscala in paralel cu noua lege a salarizarii, care prevede o majorare in medie cu 71% a lefurilor, avand surse din care sa umple un gol bugetar de cateva miliarde bune.
De pilda, intrebat fiind de unde iau bani pentru a acoperi golul de 14 miliarde, cat costa doar majorarea salariilor, un alt oficial al Guvernului a raspuns: "Acum facem calculele". Or, daca asta le-au spus si oficialilor europeni, nu e de mirare ca au primit doar indemnuri la prudenta. Guvernul Ponta se bazeaza pe un singur fapt cat de cat masurabil: o mai buna colectare a taxelor, dar asta nu acopera gaura uriasa la buget data de Codul Fiscal la pachet cu noua lege a salarizarii.
In rest, Guvernul vinde blana ursului din padure: crestere economica de 4% anul viitor, taierea risipei din cheltuirea banilor publici prin infiintarea unui asa numit "Spendig Review" care sa centralizeze achizitiile la nivel central. Nu lipsesc din inventarul banilor virtuali care se vor pravali peste noi eternele investitii straine plus o noua promisiune seducatoare: Romania va deveni in curand un paradis fiscal cum n-a vazut Europa pentru oricine va face investitii noi si va crea locuri de munca.
Guvernul Ponta conteaza puternic insa pe depasirea asumata a tinelor de deficit, adica pe marirea gradului de indatorare. Pentru acuratete, Guvernul Ponta pretinde ca nu are nevoie de imprumuturi deoarece se bazeaza pe cateva miliarde puse deoparte, un buffer la care va apela daca e cazul, fara costuri suplimentare.
Aceasta este o alta idee periculoasa, deja foarte prezenta in discursul oficialilor romani: acum se pot incalca reguli, se pot depasi deficitele convenite prin pactul de guvernanta fiscala deoarece Comisia Europeana este "prinsa cu chilotii in vine" dupa criza greceasca. Altfel spus, acum a venit momentul sa intindem coarda si se pot fenta reguli. Comisia nu va risca noi scandaluri, iar principiile austeritatii au devenit oricum nepopulare.
Acesta se cheama oportunism economic, mentalitate de aventurieri, de jucatori la ruleta care ne amaneteaza azi viitorul, nu de responsabili care decid soarta tarii. Comportandu-se astfel, Romania isi pierde bruma de credibilitate si respect castigate in momente grele, cand si-a asumat respectarea unor deficite mici tocmai pentru a se proteja de riscul unor derapaje in ani electorali. Cunoscandu-ne politicienii, stiam ca totii ca va veni ziua cand vor incerca din nou sa mituiasca alegatorii cu bani de la buget, scazand taxe mult peste limita prudentei sau majorand salarii mult peste cat poate suporta bugetul. Pactul de guvernanta fiscala semnat in 2010 si votat in Parlament s-a vrut o lesa pusa populismului.
Guvernul Ponta isi asuma deschis ca va face toate acestea incalcand legi votate in Parlamentul Romaniei sau angajamente luate la Bruxelles. O face cu cinism maxim, in numele unui pragmatism si cu o batosenie nationalista cam gaunoasa. Guvernul Ponta le rade in nas finantistilor UE, FMI, BNR sau altora care incearca sa tina in frau dezmatul pe bani publici, stiind ca nu prea au cum sa-i opreasca, ca nu exista parghii si sanctiuni eficiente. Sedusi de fanfaronadele lui Tsipras, nu s-au uitat probabil la deznodamantul crizei grecesti.
Un oficial roman a raspuns senin, cand i s-a atras atentia ca Romania risca declansarea de infringement (actionarea in justitie a statului roman la Curtea de Justitie a Uniunii Europene), plasand urmatoarea replica: Asa, si? Chiar asa, cum poate fi cumintit un guvern care brusc o ia razna si dezvolta o retorica anti-europeana, gen "astia nu ne lasa sa ne dezvoltam"?
Cea mai sinistra perspectiva este nu atat caracterul populist al masurilor popuse, cat demonizarea Europei, a Occidentului, acuzat ca-i rapeste unei tari amarate ca Romania dreptul la dezvoltare in timp ce tarilor mari li se aplica alte standarde. Or, Romania isi omoara singura sansa la dezvoltare aruncand putinii bani stransi la buget in mariri de salarii si taieri de pensii mult peste cat poate suporta bugetul, fara minime calcule prealabile, fara argumente convingatoare ca factura distractiei poate fi platita fara a sacrifica viitorul tarii.
Retorica nationalismului economic prost inteles (exista un tip de nationalism economic acceptabil, tradus in special prin politici fiscale coerente si stimulative pentru capitalul autohton) se suprapune de aceasta data in mod nefericit pe convingerea lui Victor Ponta ca "l-au facut americanii". Premierul incearca sa-si convinga colegii de partid, la fel ca Dragnea dupa pierderea alegerilor, ca totul i se trage de la americani. Adica, tot strainii i-au curmat si lui avantul de stea in plina ascensiune politica.
Potrivit unor surse diplomatice, Victor Ponta ar fi intrerupt in cvasi-totalitate comunicarea cu partenerii americani pe durata fugii sale in Turcia. Apoi, in discutiile de la partid se prezinta pe cat posibil victima unei conspiratii externe impotriva sa. Ceea ce nu-l opreste sa plece din nou in vacanta peste Ocean sau poate cu atat mai mult cauta acum sa refaca relatia cu Washington-ul printr-un lobby la ei acasa.
In tot cazul, unele capete din Guvern si PSD recurg iarasi la "teoria strainului", tapul ispasitor ideal pentru esecurile interne. Vinovati de anchetarea lui Ponta sunt americanii, nu denuntatorii din dosarul Sova care l-au turnat fara ezitare pentru a se salva pe ei. De vina pentru respingerea Codului Fiscal nu sunt ministrii cabinetului Ponta, incapabili sa convinga cu argumente solide ca pot sustine reduceri masive de taxe si cresteri salariale spectaculoase, ci europenii care ne rapesc dreptul la dezvoltare.
Acest discurs a tinut pentru o vreme in Grecia. Insa romanii se uita azi la greci si nu cred ca vor sa calce pe urmele lor.
