Marea Britanie: Biroul şi arhiva lui Stephen Hawking, expuse la biblioteca Universităţii Cambridge şi Muzeul de Ştiinţă
Obiecte care i-au aparţinut profesorului Stephen Hawking - de la lucrări de referinţă de fizică teoretică până la scenarii din ''The Simpsons'' - au fost achiziţionate de două instituţii culturale din Marea Britanie, relatează joi DPA.
Arhiva de documente ştiinţifice şi personale ale profesorului Hawking va rămâne în biblioteca Universităţii Cambridge, în baza unui acord de acceptare încheiat între universitate, Science Museum Group şi Guvernul Regatului Unit.
Foto: (c) Paul Childs / REUTERS
Întregul conţinut al biroului său va fi conservat în cadrul colecţiei Science Museum Group, unele dintre obiecte fiind selectate pentru a fi expuse anul viitor, printre acestea numărându-se fotoliul său rulant personalizat şi pariuri ştiinţifice pe care Stephen Hawking obişnuia să le facă, semnate cu amprenta sa.
Arhiva Cambridge conţine scrisori datând din 1944 până în 2008, o primă schiţă a cărţii sale ''A Brief History Of Time'', scenarii de film şi de televiziune şi manuscrise ştiinţifice cu autograf din perioada de început a carierei sale.
Foto: (c) Paul Childs / REUTERS
De asemenea, există o colecţie considerabilă de fotografii, hârtii şi corespondenţă care prezintă modul în care a comunicat cu papii, preşedinţi ai Statelor Unite şi importanţi oameni de ştiinţă din acea vreme, inclusiv cu laureaţii Premiului Nobel Kip Thorne şi Roger Penrose.
În urma achiziţionării de către Cambridge a arhivei de 10.000 de pagini, documentele profesorului Hawking se alătură celor ale lui Sir Isaac Newton şi Charles Darwin. Cele trei arhive sunt astfel reunite sub un singur acoperiş la biblioteca Universităţii Cambridge, unde vor putea fi accesate în mod liber de viitorii oameni de ştiinţă.
Când teza sa de doctorat a fost digitalizată şi pusă la dispoziţie în mod liber de către bibliotecă, în 2017, Stephen Hawking a declarat: ''Fiecare generaţie stă pe umerii celor de dinaintea lor, la fel cum am făcut şi eu ca tânăr doctorand la Cambridge''.
Profesorul Hawking a ocupat un birou la Departamentul de matematică aplicată şi fizică teoretică al Universităţii din Cambridge începând din 2002 până la scurt timp înaintea decesului său.
Obiecte selectate din arhiva sa vor fi expuse public pentru prima dată la Muzeul de Ştiinţă din Marea Britanie la începutul anului 2022.
Mai târziu în acelaşi an, cei interesaţi vor avea posibilitatea de a explora sute de obiecte din viaţa sa profesională, după ce obiectele vor fi catalogate, fotografiate şi expuse în cadrul colecţiei online a Science Museum Group.
Foto: (c) Paul Childs / REUTERS
Copiii săi, Lucy, Tim şi Robert Hawking, au declarat: ''Suntem foarte mulţumiţi că aceste două instituţii importante vor conserva munca de o viaţă a tatălui nostru în beneficiul generaţiilor care vor veni, moştenirea sa devenind astfel accesibilă pentru un public cât mai larg''.
''Tatăl nostru credea cu tărie că toată lumea ar trebui să aibă şansa de a interacţiona cu ştiinţa, aşa că ar fi încântat că moştenirea lui va fi deţinută de Muzeul de Ştiinţă şi biblioteca Universităţii Cambridge.
Lucy Hawking a declarat agenţiei de ştiri PA că parcurgerea arhivei omului de ştiinţă a oferit familiei şansa de a redescoperi unele articole pe care nu le-a mai văzut de multă vreme, printre acestea numărându-se o scrisoare ''foarte emoţionantă şi extrem de înduioşătoare'' pe care a scris-o părinţilor lui la vârsta de şase ani.
''Le scrie părinţilor şi le spune că a scris o poveste şi că este vorba despre piraţi. Este o scrisoare scurtă şi drăguţă a unui copil de şase ani, cu un scris de mână neîngrijit şi foarte înduioşătoare, ca nişte păianjeni de-a lungul paginii, nu în linii drepte - foarte familiară cred pentru orice părinte'', a spus ea.
Pentru profesorul Hawking a fost foarte important să continue să ajungă la un public cât mai numeros pentru a facilita accesul la ştiinţă, a declarat Lucy Hawking pentru PA. ''De aceea a făcut un efort atât de mare de a-şi comunica gândurile şi de a scrie într-un stil popular şi accesibil'', a adăugat ea.
Stephen Hawking, unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă din domeniul său, a fost diagnosticat în 1963 cu scleroză amiotrofică laterală (ALS) sau boala lui Lou Gehrig, o afecţiune a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular. La acea vreme, prognosticul a fost că mai avea de trăit doar câţiva ani.
Foto: (c) Paul Childs / REUTERS
El a fost ulterior limitat la un scaun cu rotile şi s-a bazat pe un computer pentru a comunica, dar a continuat să călătorească în toată lumea, să ţină prelegeri şi să împărtăşească informaţii despre ştiinţă.
Tată a trei copii, el a oferit inspiraţie cu inteligenţa, umorul şi succesul său, în pofida faptului că boala de care suferea l-a lăsat paralizat aproape în totalitate.
Foto: (c) Paul Childs / REUTERS
Stephen Hawking a murit la vârsta de 76 de ani, în martie 2018, iar cenuşa sa se află la Westminster Abbey, alături de rămăşiţele lui Isaac Newton.
Ian Blatchford, directorul Science Museum Group, a declarat pentru PA: ''Pentru mine şi curatorii care lucrează la acest (proiect), cuvântul care cred că rezumă ceea ce simţim este exaltare. Pentru că, în primul rând, el a avut o relaţie cu adevărat strânsă cu noi''.
''De asemenea, este o resursă grozavă pentru că, evident, viaţa lui Stephen este uimitoare şi cuprinde multe straturi, dar reprezintă totodată şi un simbol minunat al ştiinţei însăşi. Aceste obiecte remarcabile ar putea chiar să îl inspire pe următorul profesor Hawking să îşi pună întrebări cu privire la lumea din jurul nostru'', a adăugat Blatchford. AGERPRES
