Declarațiile ministrului Educației, care a spus că nu este de acord cu introducerea unor materii noi în orarul elevilor, dar și cele referitoare la nevoia unor manuale „mai prietenoase”, nu au rămas fără ecou. Directoarea unui liceu de top din Capitală a declarat pentru „Adevărul” că programa este, într-adevăr, foarte încărcată, iar ideea lui Daniel David de a comasa anumite materii este mai mai mult decât binevenită.

David și Goliat. Ministrul Educației, față în față cu Reforma din învățământ. Arhivă

Director de liceu: „Anumite materii trebuie comasate”. Ce ar însemna mai multe ore în plus

Daniel David a declarat recent că nu este de acord cu introducerea unor materii noi în orarul elevilor: „Mi se pare o greșeală să avem separat și Educație pentru mediu, și Educație de sustenabilitate, și Educație juridic a. Toate acestea sunt importante, dar nu ca materii noi, pentru că tot noi ne plângem apoi că copiii au prea multe ore. Putem avea unități de învățare focalizate pe temele astea”. Declarația vine și în contextul în care atât elevii, profesorii cât și multe voci din rândul societății civile au cerut insistent o școală ca-n afară, cu discipline care să-i pregătească pe copii pentru viitor. Însă, aceste materii care, multe dintre ele sunt doar opționale, iar altele nu se predau deloc în școli, nu pot deveni de sine stătătoare. Motivul? Nu încap în orar. Ce s-ar putea face însă pentru a împăca și capra și varza? Comasarea acestora pe anumite domenii sau integrarea lor în materiile consacrate. „Dacă ne uităm în catalog și numărăm materiile, o să vedem că sunt 13, 14 discipline. Nu le poți scoate, însă le poți aduna sub umbrele curriculare diferite sau le poți integra unele în altele. De exemplu: Educația pentru sănătate poate intra ca și capitol separat la disciplina Biologie, Educația financiară își poate face loc la Științele socio-umane”, este de părere prof. Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București.

Marian Staș, expert în educație, găsește, însă, o eroare de logică în afirmația ministrului cu privire la numărul în plus de materii de sine stătătoare care ar încărca orarul elevilor. Iar asta pentru că legea spune clar: elevii de gimnaziu nu au cum să aibă mai mult de 25 de ore pe săptămână, iar cei de liceu nu au cum să aibă mai mult de 30 de ore pe săptămână: „Ideea că elevii ar avea mai multe ore dacă ar avea mai multe materii este eronată. Ce s-ar putea întâmpla, în schimb? Odată înghesuite în orar, aceste materii noi ar putea micșora orele de curs. Practic, s-ar mări numărul de materii, dar numărul de ore ar rămâne același. Și atunci am ajunge în situația aberantă ca ora de curs să nu mai fie de 40, 45 de minute, ci de 30 sau chiar 25 de minute”.

Marian Staș, expert în educație și promotorul școlilor pilot din România. Arhivă

Manuale prietenoase vs manuale utile

Cât despre manualele după care învață liceenii, ministrul David consideră că acestea nu sunt suficient de „prietenoase” cu elevii. „Într-adevăr, manualele sunt concepute în urmă cu zeci de ani și nu mai au cum să țină pasul cu vremurile”, comentează prof. Andreia Bodea. „Eu sunt profesoară de franceză și mă voi raporta la manualele după care predau eu. Acestea sunt elaborate în anul 2004 și consider că sunt „prietenoase” cu elevii care au studiat după ele acum 20 de ani. Când România nu era în Uniunea Europeană, când copiii nu trebuiau să știe în franceză cum să-și cumpere un suc - pentru că nu plecau nicăieri - sau cum să-și ia un bilet de tren . Învățau, în schimb, gramatică. Concordanțe peste concordanțe. La modul general vorbind, manualele conțin multă informație care migrează către periferia nevoilor actuale ale elevilor”, mai spune aceasta.

Elevii, continuă dascălul, trebuie să studieze după cărți acualizate, care să le livreze cunoștințele și competențele de care au realmente nevoie în ziua de azi: „Pe o piață a muncii liberă ei trebuie să știe să vorbească două, trei limbi străine, pentru că nu știi niciodată unde te duce viața. Acum 20 de ani nu se punea problema așa. Nici nu visam la asta. Nu știu exact ce înțelege domnul ministru prin manuale prietenoase, dar este clar că cele după care elevii învață în prezent trebuie să fie înlocuite”. Profesoara se referă la faptul că în ziua de azi informația este la doar un click distanță, iar internetul este accesibil tuturor. Prin urmare, trebuie să încercăm să ținem, cât de cât, pasul. „Cum să fie un elev interesat de un manual vechi de 20-30 de ani când el are la dispoziție informații care îi parvin aproape instantaneu când deschide telefonul sau tableta?”, se întreabă dascălul.

Cât despre manuale școlare care au apărut în ultimii ani sub formă de auxiliare, acestea par a fi concepute, mai degrabă, pentru profesori, nu pentru elevi, consideră Marian Staș: „Autorii le scriu ca să aibă ei cu ce se mândri. Uite ce carte știu să scriu! Ele sunt concepute, mai degrabă, dintr-un complex de inferioritate. Manualele de azi sunt într-o foarte mică măsură construite pe ceea ce înseamnă ideea de sprijin real pentru copii”.

Manualele, continuă Marian Staș, nu ar trebuie să fie neapărat prietenoase cu elevii, cât utile. Când copilul le parcurge, să le și înțeleagă. Expertul a declarat că, din acest punct de vedere, în România există două mari constrângeri: „În primul rând, acest tip de complex de inferioritate, dorința de a arăta lumii ce știi tu să faci, și o constrângere financiară care ține de prețuri. Se încearcă livrarea unor informații cât mai multe, însă condesate, înghesuite în pagini cât mai puține”. Însă, pentru ca aceste manuale să fie într-adevăr utile, ele trebuie să prezinte informația cât mai aerisit, „tocmai pentru ca elevul să-și însușească ceea ce a învățat pe zona respectivă”.

Prin urmare, dacă noile manuale pentru liceu, care se vor tipări odată cu implementarea noi planurilor cadru, vor fi elaborate în același stil, „nu am făcut nimic”, mai consideră expertul.

Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L.Caragiale” din București. Arhivă

Profesorii ar trebui să fie mereu cu un pas înaintea elevilor lor

Ministrul Educației a mai punctat un aspect prioritar al mandatului său: instruirea profesorilor care să fie învățați cum să predea într-un mod eficient și atractiv: „La multe teste internaţionale conţinuturile noastre se suprapun foarte bine peste itemii testului, de multe ori mai bine decât suprapunerea pe care o avem în Finlanda. Și, cu toate astea, performanţa noastră este mai slabă. Oare de ce? Fiindcă nu predăm bine acele conţinuturi şi acţiunea noastră va fi aici. Hai să predăm un pic lucrurile altfel”, a mai precizat Daniel David. În acest context, ministrul a anunțat că va „crea oportunităţi pentru training, pentru noi modalităţi de predare, modalităţi moderne de predare”.

Profesoara Andreia Bodea consideră însă că aici ar trebui lămurite niște aspecte: „Trainerul trebuie să fie un om foarte bine pregătit. Nu să facem niște proiecte doar de dragul de a le face. Dăm un copy-paste, ne prezentăm la curs, asistăm la niște ore și cu asta, am bifat încă un curs de perfecționare”.

Profesoara ne-a mărturisit că, în prezent, există o mulțime de cursuri inutile la care profesorii buni nici nu se mai duc. „Multe multe dintre ele sunt obligatorii, și trebuie să te prezinți, chiar dacă nu te învață practic nimic. Aceste cursuri însă nu aduc nici un plus valoare modului de predare la clasă. Hai, așadar, să le facem să fie atractive, eficiente, folositoare și mai ales ancorate în ceea ce trebuie să facă un profesor la clasă. Dacă le vom face de dragul de a le face sau pentru că sunt niște fonduri venite de undeva și care trebuie cheltuite, nu o să se întâmple absolut nimic”, a mai punctat dascălul.

Andreia Bodea este de părere că profesorii trebuie să învețe pe parcursul întregii lor cariere, căci generațiile se schimbă, iar odată cu ele se schimbă și vremurile în care trăim. „Trebuie să fim la curent cu noutatea, cu metodele inovatoare de predare și de evaluare. Noi nu trebuie să ținem pasul cu copiii noștri, noi trebuie să fim cu un pas înaintea lor”, a mai punctat prof. Andreia Bodea.