Campusurile universitare americane au fost zguduite de proteste care au dus la confruntări cu forțele de ordine, la suspendarea unor cursuri și au atras atenția întregii națiuni, relatează CNN .

Cu toate că o bună parte din atenția acordată la început s-a îndreptat asupra incidentelor antisemite și asupra modului în care oficialii și polițiștii răspund la demonstrații, toate aceste evenimente ridică o întrebare esențială: Ce își doresc cu adevărat protestatarii pro-palestinieni?

Revendicările concrete ale protestatarilor variază oarecum de la o instituție de învățământ superior la alta, însă cerința principală este ca universitățile să se dezică de companiile care au legături cu Israelul sau de întreprinderile care profită de pe urma războiului cu Hamas. Universitățile au refuzat în mare parte să accepte această cerință, iar specialiștii spun că este posibil ca decizia de a renunța la aceste companii să nu aibă un impact semnificativ asupra acestora.

Alte aspecte frecvente includ solicitarea ca universitățile să dezvăluie acțiunile pe care le dețin în companii care au legături cu Israelul, să rupă legăturile academice cu universitățile israeliene și să sprijine încetarea focului în Gaza.

„Am cerut ca Universitatea Columbia să retragă toate investițiile de la companiile care profită de pe urma genocidului palestinienilor sau a companiilor israeliene care profită de pe urma asupririi palestinienilor", a declarat Althea, o studentă care a participat la protestul de la Columbia, pentru sursa citată.

Mișcările de protest din unele instituții de învățământ superior cer, totodată, ca oficialii să protejeze libertatea de exprimare și să evite ca studenții să fie pedepsiți ca urmare a participării la manifestații.

„Amnistie totală”

La University of Southern California, unde zeci de persoane au fost arestate miercuri, protestatarii cer „amnistie totală" pentru cei reținuți și să nu existe „niciun fel de poliție în campus".

La Universitatea Princeton, protestatarii cer, printre altele, ca instituția de învățământ din Ivy League să pună capăt cercetărilor privind armele de război „folosite pentru a permite genocidul", conform unui pliant distribuit joi la o demonstrație în campus.

Unele cereri sunt la nivel local.

La Universitatea Columbia, unde mișcarea de protest pro-palestiniană a debutat săptămâna trecută, manifestanții cer sprijin pentru locuitorii cu venituri mici din Harlem, inclusiv locuințe și compensații, potrivit Columbia University Apartheid Divest, grupul studențesc responsabil cu organizarea manifestației.

Manifestanții de la Columbia cer, de asemenea, ca universitatea să „dezvăluie și să rupă toate legăturile" cu Departamentul de Poliție din New York.

Ca și în cazul multor universități importante, Columbia are un fond de investiții masiv. Acesta a fost evaluat la 13,6 miliarde de dolari, la jumătatea anului 2023.

Și există un precedent în care studenții activiști au vizat aceste fonduri în timpul demonstrațiilor. În anii 1980, studenții au reușit să convingă Columbia să se dezică de apartheidul din Africa de Sud.

De curând, Columbia și alte universități s-au dezis de combustibilii fosili și de închisorile private.

Mark Yudof, președinte al Academic Engagement Network, care se opune antisemitismului din campusuri, a declarat că nu este o soluție simplă de implementat.

„Adevărul este că uneori este greu să ne dăm seama cine face afaceri în Israel și care este legătura cu războiul", a afirmat Yudof.

Yudof, fost președinte al Universității din California, a declarat că nu cunoaște nicio universitate care să se fi dezis de Israel, în ciuda anilor de presiuni în acest sens.

„Nu cred că se va întâmpla", a spus el.

„Ostil și amenințător”

Totuși, niciuna dintre centrele universitare nu și-a anunțat planurile de a se dezice de fondurile legate de Israel, iar unii specialiști spun că acestea vor fi foarte reticente în a accepta această cerere.

„Un obstacol semnificativ în calea renunțării este faptul că orice universitate care sprijină această măsură ar trimite un semnal clar că fie: (a) consimte; fie (b) sprijină distrugerea statului Israel și a cetățenilor săi", a declarat Jonathan Macey, profesor la Facultatea de Drept din Yale.

Macey a declarat că, deși o astfel de decizie ar putea fi susținută de protestatari, ar fi „văzută ca fiind ostilă și amenințătoare de mulți studenți, cadre didactice și angajați".

Lauren Post, analist la Anti-Defamation League, a declarat că presiunea făcută pentru dezinvestire este legată de mișcarea Boicot, Dezinvestire și Sancțiuni (BDS).

Deși Post a recunoscut că unele persoane pot face presiuni pentru dezinvestire ca o modalitate de a responsabiliza Israelul, ea a declarat că ADL consideră obiectivele BDS ca fiind antisemite.

„Scopul - în cele din urmă, desființarea statului Israel, este antisemit", a spus Post.

Yudof a declarat că și el consideră că este antisemit.

„Miroase a dublu standard. De ce este vorba doar de Israel?" El a criticat studenții protestatari pentru că se concentrează asupra Israelului în loc să se concentreze asupra regimurilor nedemocratice din întreaga lume, inclusiv Iran și Rusia.

Este demn de remarcat, totuși, faptul că studenții protestatari nu spun în mod direct că sunt afiliați la BDS.

„Nu plecăm nicăieri până când cererile noastre nu vor fi respectate", a declarat Khymani James, un student de la Universitatea Columbia, în timpul unei conferințe de presă miercuri.

Universitățile nu dețin atât de multe acțiuni

Există, de asemenea, o dezbatere cu privire la cât de eficiente sunt campaniile de dezinvestire.

Una dintre probleme este aceea că vânzarea de acțiuni la o companie înseamnă că universitatea ar renunța la influența sa asupra companiei.

„Aveți grijă ce cereți. Dacă vă vindeți acțiunile, altcineva le va cumpăra și s-ar putea să fie mai puțin preocupat de problema care vă interesează", a spus Cary Krosinsky, lector la Yale, care a oferit consultanță pentru fondurile de investiții ale universităților.

O altă problemă este că, în timp ce fondurile de investiții ale universităților sunt mari, companiile publice sunt mult mai mari. În cazul în care o universitate renunță la o investiție, multe companii nici măcar nu vor observa acest lucru.

Desigur, campania de dezinvestire nu se limitează la pedepsirea directă a companiilor. Este vorba despre dorința de a transmite un mesaj și de a sensibiliza opinia publică.

Mai mult decât dorința de a pune la pământ antreprenori din domeniul apărării precum Lockheed Martin și Raytheon, protestatarii ar considera dezinvestirea ca pe o victorie simbolică pentru dreptate și egalitate.

Protestatarii susțin că multe dintre interesele financiare ale universităților nu sunt transparente, iar legăturile cu Israelul pot fi chiar mai mari decât își dau seama oficialii.