Manevre ruseşti în Marea Caspică pe fondul conflictului din Nagorno-Karabah
Rusia a anunţat vineri începerea unor manevre militare în Marea Caspică, pe o coasta căreia se afla capitala azeră Baku, aceste aplicaţii intervenind pe fondul conflictului armat între Azerbaidjan şi forţele separatiste armene din Nagorno-Karabah, relatează France Presse.
Aceste exerciţii relativ modeste, la care participă şase nave, şapte avioane şi peste 400 de soldaţi, sunt organizate la nord de peninsula Abşeron - unde se află Baku - prevăzând tiruri de artilerie şi de rachete, a indicat armata rusă într-un comunicat.
Aplicaţiile 'nu reprezintă nicio ameninţare şi nu impun nicio restricţie activităţilor economice ale statele riverane Mării Caspice', subliniază comunicatul.
'Pentru această regiune, Flotila rusă din Marea Caspică este o structură serioasă. În ultimii zece ani, capacitatea de luptă a Flotilei ruse din Caspica a fost semnificativ îmbunătăţită. Este vorba de nave noi, echipate cu rachete de croazieră Kalibr şi cu alte tipuri de armament modern', a opinat amiralul (r.) Viktor Kravcenko, fost comandant-şef al marinei ruse, într-o declaraţie pentru Interfax.
Lupte au loc de trei săptămâni între Azerbaidjan (sprijinit de Turcia) şi trupele regiunii separatiste Nagorno-Karabah, susţinute de Armenia. O încetare a focului 'umanitară' a fost încheiată sâmbăta trecută cu medierea Rusiei, dar armistiţiul a rămas literă moartă.
Teritoriu locuit de o majoritate de etnici armeni, Nagorno-Karabah s-a desprins în mod unilateral de Azerbaidjan cu puţin timp înainte de prăbuşirea URSS, ceea ce a dus la un război sângeros soldat cu 30.000 de morţi şi sute de mii de refugiaţi de ambele tabere în anii 1990.
Ostilităţile relansate la 27 septembrie sunt de departe cele mai înverşunate după armistiţiul din 1994.
Rusia întreţine relaţii amicale cu ambele părţi beligerante, dar în general este considerată mai aproape de Armenia, care face parte dintr-o alianţă militară din spaţiul postsovietic Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Moscova.
Moscova a încurajat o soluţie diplomatică a conflictului, dar a avertizat că în cazul în care confruntările se vor extinde pe teritoriul armean, îşi va îndeplini 'obligaţiile' care decurg din alianţa sa cu Erevanul.
La 14 octombrie, în cea de-a 18-a zi a confruntărilor, Ministerul azer al Apărării a comunicat că forţele azere au lovit lansatoare de rachete de tip 'Elbrus' cu rază lungă de acţiune aflate pe teritoriul Armeniei, argumentând că acestea ar fi putut să tragă asupra localităţilor azere.
Întrebat despre atacul azer asupra teritoriul Armeniei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că armata rusă verifică informaţiile apărute despre distrugerea uneia dintre facilităţile militare de pe teritoriul Armeniei, menţionând că ministrul rus al apărării este în contact permanent cu omologii săi din Armenia şi Azerbaidjan, conform Interfax. AGERPRES
