În numai câteva ore, de la 1 ianuarie 2025, România intră complet în spațiul liberă circulație european. Aderarea completă a României la Schengen vine însă cu o întârziere de 13 ani. Deși îndeplinea condițiile la termenul stabilit, în 2011, includerea statului român în spațiul de liberă circulație european a fost îndeplinită în etape, după ce, abia 12 ani mai târziu, a primit o decizie parțială.

FOTO Shutterstock

Pe 12 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a decis ca România şi Bulgaria să intre în Schengen şi cu graniţele terestre de la 1 ianuarie 2025. Controalele la frontiera internă româno-bulgară vor fi însă menținute timp de șase luni. Decizia vine ca urmare a Declarației cvadripartită, pentru a preveni posibilele amenințări la adresa securității generate de o schimbare a modelelor de migrație, care ar putea apărea ca o consecință imediată a absenței controalelor la frontierele interne.

În cazul României și Bulgariei a fost necesar un vot comun față de ambele state, în contextul în care dosarele celor două țări au fost cuplate . Discuțiile au privit inclusiv o decuplare în momentul aderării parțiale, fiind vehiculată opțiunea accederii complete fără Bulgaria. Acest lucru ar fi însemnat însă rescrierea Rezoluției de aderare și necesitatea securizării graniței cu Bulgaria. Cele două state au fost cuplate pentru că au depus cererile de aderare în același timp și au intrat în Uniunea Europeană în același timp.

Termenul inițial, în 2011

Ratarea termenului din 2011 era prevestită încă din 2010 de fostul președinte Traian Băsescu, care afirma la vremea respectivă că Franța și Olanda caută aliați pentru a se opune. Căteva zile mai târziu, Franța și Germania au cerut într-o scrisoare adresată Comisiei Europene amânarea aderării României și Bulgariei, invocând absența unui mediu juridic şi administrativ satisfăcător în domeniile siguranţei şi justiţiei, fenomenele de corupţie la diferite niveluri şi persistenţa unei criminalităţi organizate preocupante.

Problemele au fost constatate de Comisia Europeană în același an, în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Astfel, chiar dacă aderarea la spațiul Schengen nu este legată explicit de MCV, Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia au cerut progrese pentru un acord.

Unul dintre momentele vehiculate de experți în pațiul public, în care România ar fi putut obține aderarea a fost în anul 2012, când a venit însă prima suspendare a președintelui de la acea vreme, Traian Băsescu.

O altă piedică a fost reprezentată de criza refugiaților, care a adus noi provocări de securitate la nivelul Uniunii Europene și a determinat statele să impună controale la granițe.

România a deținut președinția Consiliului Uniunii Europene în 2019, când, în luna februarie, la o reuniune informală a JAI ținută la București, șefa Ministerului de Interne de la acel moment, Carmen Dan, a afirmat în fața presei că subiectul Schengen este pe agendă, fiind contrazisă de secretarul de stat german Stephan Mayer.

Votul negativ din 2022

În octombrie 2022 în România experții europeni reverificau dacă statul este pregătit pentru o aderare. Asigurarea cu privire îndeplinirea cerințelor a fost cerută de Olanda. De altfel, premierul de la acea vreme al Țărilor de Jos a efectuat și o vizită în România, în octombrie 2022. În privința Bulgariei, acordul Țărilor de Jos a venit în decembrie 2023.

În ciuda semnalelor negative rămase din partea Austriei, România a forțat pe 8 decembrie 2022 un vot în ședința Consiliul JAI. Consiliul a înregistrat două voturi împotrivă, ale Austriei și Olandei. Reprezentanții Executivului de la Amsterdam menționau însă că susțin țara noastră, opoziția fiind față de aderarea Bulgariei. Croația, în schimb, a primit la acea dată un vot pozitiv. Decizia a fost urmată de un boicot al românilor față de companiile austriece.

Aderarea parțială

Comisia Europeană (CE) a anunțat închiderea oficială a mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România, în septembrie 2023, urmând să continue monitorizarea în rapoartele anuale. Ulterior, cele două state au obținut împreună o decizie pentru aderarea parțială la finalul anului. Decizia a fost urmată de o aderare a României la Schengen pe cale aeriană și maritimă la 31 martie 2024. Dată corespundea modificării anuale a programului Asociației Internațională de Transport Aerian (IATA).

Decizia a venit în urma unui acord politic, printr-un vot în Comitetul Reprezentanților Permanenți la Uniunea Europeană, format din șefii misiunilor diplomatice la Bruxelles. Scenariul unei aderări parțiale, pe cale maritimă și aeriană, era vehiculat încă din primii ani, fiind susținut inclusiv de președintele Klaus Iohannis odată ajuns la Cotroceni.

Aderarea completă vine la un an distanță, în urma acordului dat de Executivul de la Viena. Unul dintre elementele care au stat la baza deciziei de opoziție a statului a fost situația electorală, surse de la Bruxelles prevestind un vot pozitiv după alegerile generale din acest stat.