Mafia italiană se extinde în Europa
Profitând de faptul că dispun de lichidităţi într-o perioadă în care patronii italieni dădeau, rând pe rând, faliment, mafia italiană a început să-şi extindă masiv operaţiunile, scrie cotidianul american „The New York Times”.
Doar în lunile ianuarie şi februarie, autorităţile italiene au confiscat active în valoare de 51 de milioane de euro, deţinute în Roma de mafie. Un restaurant din apropierea sediului senatului, o cafene la marginea unui cartier în care se află multe misiuni diplomatice şi ambasade, o gelaterie din apropiere de Panteon, un hotel din zona în care se află statuia lui Giuseppe Garibaldi, eroul unificării Italiei sunt doar câteva dintre proprietăţile premium dintre acestea, notează jurnaliştii americani.
Toate afacerile păreau perfect obişnuite, până când raziile autorităţilor le-au demascat drept paravane folosite pentru spălare de bani de mafie. Operaţiunea din Roma a scos la iveală doar un colţ mic din ceea ce autorităţile numesc „economia mafiotă” care s-a extins cu repeziciune în Europa.
Într-o perioadă marcată de austeritate, în plină criză bancară, economică şi financiară, în Italia înglodată în datorii, crima organizată stă pe munţi de cash. Astfel că au profitat de criză pentru a-şi accelera infiltrarea în afaceri legale în alte părţi decât sudul Italiei.
Criza economică s-a dovedit a fi cel mai bun climat pentru extinderea „tentaculelor“ crimei organizate din Italia. În ultimii ani, cămătarii au îngenuncheat mediul de afaceri din „Cizmă“.
Cu o „cifră de afaceri" anuală de 140 de miliarde de euro, crima organizată a devenit cea mai profitabilă „întreprindere" din Italia. Criza economică şi dificultăţile prin care trec micii antreprenori şi oameni de afaceri au ajutat Mafia să-şi consolideze influenţa asupra economiei naţionale, care a ajuns la cote fără precedent. Sute de mii de firme au ajuns la mâna cămătarilor, după ce băncile au început să acorde tot mai greu credite.
Astfel de practici - împrumuturi de la cămătari şi taxe de protecţie - au devenit o „urgenţă naţională", se arată într-un raport al grupului italian SOS Impresa, care protejează interesele antreprenorilor în faţa crimei organizate.
Potrivit raportului, crima organizată din Italia are acum o „cifră anuală de afaceri" de 140 de miliarde de euro, generând profituri de peste 100 de miliarde de euro (mai mari decât cele obţinute de gigantul energetic italian Eni, spre exemplu). Astfel, cu lichidităţi în valoare de 65 de miliarde de euro, „Mafia Inc a devenit cea mai mare bancă din Italia", spun reprezentanţii SOS Impresa.
Organizaţii precum Cosa Nostra din Sicilia, Camorra din Napoli sau 'Ndrangheta din Calabria au lăsat deja urme adânci în economia italiană, acestea obţinând profituri echivalente cu 7% din Produsul Intern Brut al statului.
Nu vă gândiţi însă la personaje precum cel interpretat de Marlon Brando în seria „Naşul". Cămătarii s-au adaptat, iar „rechinii" au lăsat localurile întunecate şi pline de fum pentru birouri, serviete şi costume. Gangsterii de stil vechi au fost înlocuiţi cu bancheri, avocaţi şi notari, cu toţii respectabili - în aparenţă.
În realitate, crima organizată se bazează acum pe complicitatea unor astfel de funcţionari, iar mafiotul nu mai este un bătăuş înarmat, ci mai degrabă un investitor cu fler şi simţ practic. „În acest moment, Mafia Inc este singura întreprindere dispusă să facă investiţii substanţiale", se arată în raportul intitulat „Influenţa criminalităţii asupra mediului de afaceri".
„Cămătarul tradiţional de la colţul străzii este pe făraş, lăsând loc cămătarilor care au legături strânse cu economia albă şi care operează cu ajutorul unor profesionişti aflaţi în funcţii înalte", potrivit raportului, preluat de Reuters. „Acesta este şantaj cu faţa curată. Prin profesiile lor, cunosc mecanismele pieţei legale de creditare şi adesea cunosc perfect poziţia financiară a victimelor lor".
„De ce puţin 20 de ani au lichidităţi considerabile. Asta este acum o problemă. Au atât de mulţi bani încât nu-i pot investi pe toţi. Este opusul a ceea ce se întâmplă cu antreprenorii obişnuiţi”, explică Michele Prestipino, procurorul care a orchestrat operaţiunea din ianuarie-februarie din Roma.
Sursa: adevarul.ro
