Executorul judecătoresc Nicolae Gagiu – purtătorul de robă recidivist care a țepuit creditorii cu peste 1 milion de euro – se judecă la Înalta Curte, după ce Curtea de Apel Craiova l-a condamnat pentru faptele sale la o pedeapsă de 10 ani și 6 luni de pușcărie. Fostul executor judecătoresc s-a folosit de funcția pe care o deținea pentru a obține ilegal aproape 5 milioane de lei, apoi și-a cumpărat case și terenuri pe care le-a pus pe numele rudelor, dezvăluie ziare.com .

Curtea de Apel Craiova i-a contopit pedepsele lui Nicolae Gagiu (63 de ani) cu o condamnare din 2021 pentru infracțiuni similare, așa ajungând fostul executor judecătoresc să execute o pedeapsă cu două cifre:

• „Constată că infracţiunile deduse judecăţii în prezenta cauză sunt în concurs real cu infracţiunea pentru care inculpatul Gagiu Nicolae a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani și 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr.175 din data de 22 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul 1641/54/2018, sentinţă rămasă definitivă prin decizia nr. 272/A/16 noiembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
• Aplică inculpatului Gagiu Nicolae pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 6 luni la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (respectiv 4 ani), urmând ca în final inculpatul Gagiu Nicolae să execute pedeapsa principală de 10 ani şi 6 luni închisoare.
• Admite, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă Societatea Complexul Energetic Oltenia SA.
• Obligă inculpatul Gagiu Nicolae la plata către partea civilă a sumei 1.478.280 de lei.
• Menţine ca fiind legală şi temeinică măsura asigurătorie a sechestrului asigurator dispusă cu privire la inculpatul Gagiu Nicolae prin ordonanţa nr. 183/P/2018 din data din 19.03.2021, constând în indisponibilizarea, bunurile imobile ale inculpatului Gagiu Nicolae, respectiv un teren intravilan în suprafață de 2.313 mp, plus construcții, situat în loc. Stănești, județul Gorj, identificat cu nr. cadastral CAD 84, carte funciară nr. 35122, precum și pe toate celelalte bunuri mobile (inclusiv sume de bani) sau imobile, prezente și viitoare, până la concurenţa sumelor de: 1.478.280 lei, paguba a infracțiunii (…) la care se adaugă sumele ce vor fi stabilite ca obligații accesorii şi cheltuieli judiciare”, se arată în minuta Curții de Apel Craiova.

Fostul executor judecătoresc, între timp încarcerat după condamnarea definitivă din 16.11.2021, a atacat la Înalta Curte hotărârea care i-a adus peste 10 ani de pușcărie.

Nicolae Gagiu are termen la instanța supremă pe data de 26 septembrie 2023.

Instanța: „S-a folosit de calitatea de executor în favoarea sa”

Ziare.com a consultat motivarea Curții de Apel Craiova din data de 10.03.2023, din care rezultă că pe judecători i-a supărat mai ales faptul că Nicolae Gagiu le-a spus că ei și procurorii interpretează greșit legea, iar el are dreptate.

Nicolae Gagiu voia să rămână și cu imobilele pe care le-a cumpărat din banii pe care i-a luat ilegal, cât despre infracțiune a spus că e cel mult o abatere disciplinară:

• „În drept, fapta inculpatului (Gagiu Nicolae – n.r.), în calitatea de executor judecătoresc și funcționar public în sensul legii penale, care în desfășurarea procedurii de executare silită din dosarul de executare nr. 1/E/2015 – a treia executare, activitate desfășurată în perioada octombrie - noiembrie 2020, cu intenție directă a încălcat dispozițiile (legii – n.r.), cauzând (…) o vătămare a drepturilor părții civile Societatea (Complexul Energetic Oltenia – n.r.) SA, reprezentată de indisponibilizarea sumei totale de 4.939.001,16 lei (peste un milion de euro), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu.
• Fără a mai relua toate aspectele teoretice expuse în cazul primei infracţiuni, se reţine că inculpatul în exercitarea atribuțiilor de serviciu de executor judecătoresc în cadrul (BEJ Gagiu Nicolae – n.r.), a îndeplinit prin încălcarea legii actele de executare în dosarul nr. 1/E/2015, corespunzătoare celei de-a treia executări.
• Activitatea infracțională s-a derulat în perioada octombrie - noiembrie 2020, executarea acțiunii din a doua executare silită din dosar fiind întreruptă atât prin finalizarea de către inculpat a actelor de executare, cât și prin pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanța de executare în judecarea contestației la executare.
• Prin continuarea executării și deci declanșarea unei alte executării în același dosar de executare (cea de-a treia) s-a desfășurat o nouă activitate infracțională, astfel că această a doua infracţiune nu intră în conţinutul infracţiunii continuate, cu referire la primele două executări, luând în considerare timpul scurs de la ultima executare, precum şi faptul că inculpatul cunoștea că a fost anulată executarea silită, fapt ce denotă că la cea de-a treia executare, a luat o nouă rezoluţie infracţională.
• Exercitarea atribuțiilor de serviciu și actele încălcate sunt reglementate expres prin legislația primară, respectiv Legea privind executorii judecătorești și Codul de Procedură Civilă, anterior enumerată şi dezvoltată în cazul primei infracţiuni.
• În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul (Gagiu Nicolae – n.r.) a acţionat cu intenţie directă, în sensul că a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptelor sale şi a urmărit producerea acestuia.
• Instanţa reţine că executorul judecătoresc (Gagiu Nicolae – n.r.), deși exista o cerere de renunțare la executare din partea creditorului, a pus în executare un titlu care nu era valabil, creditorul nefiind autorizat de instanță să execute el însuși obligația de a face, iar pentru punere în executare a acestui titlu nevalabil executorul a stabilit cheltuieli de executare, care nu trebuiau a fi stabilite, din moment ce însăşi executarea nu era legală.
• Se reţine că inculpatul (Gagiu Nicolae – n.r.) prin poprirea sumelor de bani şi în absenţa oricărui document justificativ care să explice şi să demonstreze punerea în executare a obligaţiei de a face a învestit în mod nelegal executarea silită în natură care şi aşa era nelegal pornită într-o executare silită indirectă.
• Dincolo de faptul că inculpatul nu a avut nici un temei legal să continue executarea după renunţarea la executare, pentru această nouă etapă a executării se impunea încuviinţarea instanţei pentru executarea indirectă astfel cum era stabilit în titlul executoriu iniţial, însă acesta nici nu a făcut vreun demers în acest sens dat fiind natura nelegală a demersului său.
• Toate demersurile inculpatului ulterior anulării formelor de executare reliefează faptul că acesta s-a substituit rolului instanţelor de judecată tocmai pentru a eluda dispoziţiile legale şi tocmai pentru că ştia că sumele poprite sunt nepermis de mari şi a stabilit în mod discreţionar onorarii pentru fiecare aşa zis act de executare nevalabil încheiat.
• Instanţa nu poate primi apărarea inculpatului (Gagiu Nicolae – n.r.) în sensul în care nu putea refuza executarea silită (…), deoarece este una lipsită de orice logică juridică, inculpatul încercând să acrediteze ideea că cererea creditorului primează înaintea oricăror norme de drept, chiar dacă sunt încălcate.
• Instanţa nu poate reţine nici o eventuală răspundere disciplinară pentru faptele comise, după cum a încercat inculpatul (Gagiu Nicolae – n.r.) să inducă această idee, deoarece faptele nu intră în condițiile de aplicare a unor abateri disciplinare ale executorilor judecătorești (…), tragerea la răspundere penală a inculpatului fiind singurul și unicul mod de a restabili adevărul juridic, astfel că și această critică este nefondată.
• Pentru argumentele prezentate anterior, fiind întrunite toate cerinţele prevăzute de lege pentru ca acţiunile inculpatului să întrunească toate elementele de tipicitate ale infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin rechizitoriu, constatând dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele există, constituie infracţiune şi au fost săvârşite de inculpat, instanţa va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fiind evident că faptele acestuia este săvârşită cu intenţie directă, nefiind astfel realizate elementele de tipicitate ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu, cum a solicitat inculpatul (Gagiu Nicolae – n.r.).
• Instanţa reţine că inculpatul a comis infracţiunea dedusă judecăţii folosindu-se de calitatea sa de executor judecătoresc, a interpretat în favoarea sa, pentru a-şi atinge obiectivul într-un mod contrar oricărei logici jurdice textele legale care reglementează modul de desfăşurare a activităţii de executare silită, a ignorat cu desăvârşire hotărârile instanţelor civile care au anulat actele de executare şi a dispus întoarcerea executării silite, a provocat părţii civile un prejudiciu însemnat, însuşindu-şi în interes personal sumele poprite.
• Instanţa mai reţine că inculpatul şi-a desfăşurat activitatea infracţională pe o perioadă îndelungată de timp, dovedind perseverenţă infracţională, nu a depus nicio diligenţă în vederea recuperării prejudiciului cauzat părţii civile, iar cu ocazia desfăşurării judecăţii în fond a cauzei a oferit aceleaşi explicaţii de interpretare a legii, considerând că organele de urmărire penală şi instanţele de judecată interpretează greşit legea, aspect care conduce la concluzia că nu a înţeles gravitatea faptelor comise şi urmările produse”, se arată în motivarea Curții de Apel Craiova.

Acuzațiile DNA pentru fostul executor Nicolae Gagiu

Nicolae Gagiu, executor judecătoresc, a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în 2021, pentru abuz în serviciu și abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată.

• „În perioada 2015 – noiembrie 2020, inculpatul Gagiu Nicolae, în calitatea menționată mai sus, prin actele întocmite cu încălcarea prevederilor legale, în contextul desfășurării a trei proceduri de executare silită, ar fi cauzat un prejudiciu debitorului Societatea Complexul Energetic Oltenia SA concomitent cu obținerea pentru sine a unui folos necuvenit în cuantum de 1.485.325 lei.
• Concret, deși prin deciziile instanțelor s-a dispus în mod definitiv întoarcerea la debitor a sumelor executate silit de către executorul judecătoresc, acesta ar fi transferat și ulterior ar fi retras din contul de consemnare, în interes personal, suma totală menționată mai sus.
• De menționat este faptul că, în perioada octombrie – noiembrie 2020, în condițiile în care inculpatul știa că este cercetat în prezentul dosar penal, ar fi efectuat din nou acte de executare silită cu încălcarea dispozițiilor legale, în aceeași modalitate”, se arată în comunicatul DNA.

Distribuie Distribuie Comentarii