Potrivit MAE, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a pronunţat joi, 16 iunie 2022, hotărârea sa în cauza C-328/20, Comisia Europeană (Comisia) împotriva Austriei, acţiune în constatarea neîndeplinirii de către statul membru menţionat a unor obligaţii prevăzute de Regulamentul nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, precum şi de Regulamentul nr. 492/2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii.
„CJUE, a constatat, în esenţă, că prin instituirea unui mecanism de ajustare a alocaţiilor familiale şi a creditului fiscal pentru copilul aflat în întreţinere, aplicabil în cazul lucrătorilor ai căror copii au reşedinţa permanentă în alt stat membru UE, Austria a încălcat obligaţii care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 883/2004 şi al Regulamentului nr. 492/2011", a arătat MAE.
De asemenea, CJUE a constatat că, prin instituirea, pentru lucrătorii migranţi ai căror copii au reşedinţa permanentă în alt stat membru UE decât Austria, a mecanismului de ajustare a bonusului familial „plus", a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure veniturile unui cuplu, a creditului fiscal pentru persoanele care asigură singure educaţia unui copil şi a creditului fiscal pentru întreţinere, Austria a încălcat obligaţii care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 492/2011.
„Hotărârea CJUE este în concordanţă cu poziţia constant exprimată de România pe tema indexării alocaţiilor copiilor nerezidenţi. De altfel, România, prin Ministerul Afacerilor Externe - Agentul Guvernamental pentru CJUE, a intervenit în cauza C-328/20, în susţinerea Comisiei Europene", au precizat reprezentanţii ministerului.
În ianuarie 2019, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni preciza că a luat notă de decizia Comisiei Europene de a deschide împotriva Austriei procedura de infringement în privinţa indexării alocaţiilor pentru copii şi salută faptul că mecanismele şi instituţiile Uniunii Europene acţionează în spiritul echităţii şi al tratamentului egal, principii pe care se bazează piaţa unică europeană. Şi Ministerul Muncii reacţiona, la acea dată, salutând faptul că Executivul European a demonstrat că îşi respectă rolul de gardian al Tratatelor europene.
„Prin această decizie, Comisia Europeană confirmă că legea intrată în vigoare la 1 ianuarie 2019 în Austria, prin care se reduc alocaţiile copiilor cetăţenilor europeni care lucrează în această ţară, în funcţie de statul de rezidenţă al copiilor, încalcă normele UE în materie de securitate socială, precum şi principiul egalităţii de tratament aplicat lucrătorilor care sunt cetăţeni ai unui alt stat membru, în ceea ce priveşte beneficiile sociale şi fiscale (Regulamentul UE nr. 492/2011). Pentru cetăţenii români aflaţi în Austria şi care au copiii în România, măsura a însemnat reducerea cu aproximativ 50% a alocaţiilor primite”, preciza MRP într-un comunicat.
Şi Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a luat act de decizia comisarului european pentru Ocupare, Afaceri Sociale, Incluziune şi Mobilitate, Marianne Thyssen, de a declanşa procedura de infringement împotriva Austriei, pe tema indexării alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi.
„Eforturile susţinute ale României pe această temă, din ultimele luni, au avut, iată, efect. Salutăm decizia rapidă a Comisiei Europene, care a demonstrat că îşi respectă rolul de gardian al Tratatelor europene. România susţine principiul la muncă egală - beneficii egale şi reiterează faptul că pe teritoriul Uniunii Europene nu trebuie să existe cetăţeni de mâna a doua”, preciza la acea vreme ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi, care ocupă şi în prezent acest portofoliu.
Potrivit sursei citate, România a luat poziţie în ceea ce priveşte indexarea alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi încă din data de 17 octombrie 2018, când în Parlamentul Austriei încă se dezbătea subiectul, iar o decizie nu fusese, încă, luată. MMJS a revenit cu o scrisoare către Comisia Europeană la data de 25 octombrie 2018, imediat după adoptarea deciziei de indexare a alocaţiilor copiilor muncitorilor rezidenţi de către Parlamentul Austriei. Subiectul a fost abordat şi la întâlnirea bilaterală dintre Marianne Thyssen şi Marius Budăi din data de 5 decembrie 2018, de la sediul Comisiei Europene, iar MMJS a revenit cu o scrisoare oficială în data de 5 ianuarie 2019, imediat după intrarea în vigoare a măsurii, în Austria.
Conform datelor prezentate în 2018 de către autorităţile austriece, România se afla pe locul 4 în clasamentul transferurilor şi al economiilor înregistrate prin indexare, după Ungaria, Slovacia şi Polonia. În anul 2016, de exemplu, Guvernul Austriei a înregistrat 14.213 copii care primesc beneficii sociale austriece (alocaţie sau deducere fiscală) şi trăiesc în România.
După decizia de indexare cu un coeficient de 0,484, aceste beneficii sunt practic înjumătăţite în cazul României. Coeficientul reprezintă diferenţa dintre nivelul preţurilor dintre cele două ţări (calculată conform unui indicator la nivel european).
Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva Austriei din cauza noii legislaţii austriece care prevede că familiile cu copii care locuiesc în alt stat membru vor primi alocaţia conform nivelului de trai din ţara de origine, măsură care afectează inclusiv lucrătorii români.
