Macedonenii aleg duminică un nou preşedinte şi un nou Parlament
Macedonenii au început să voteze duminică pentru alegerea membrilor unui nou Parlament şi a unui nou preşedinte, un scrutin în care conservatorii sunt bine plasaţi să-şi consolideze puterea în această ţară din Balcani care încearcă să se apropie de Uniunea Europeană.
Macedonenii aleg duminică un nou preşedinte şi un nou Parlament (Imagine: Adrian Cojocariu/ Mediafax Foto)
Partidul conservator VMRO-DPMNE al premierului în exerciţiu Nikola Gruevski a convocat alegeri legislative anticipate cu un an înainte de scrutinul prevăzut în iunie 2015, după o dispută cu Uniunea Democratică a Albanezilor (DUI), aliatul său guvernamental, asupra desemnării unui candidat comun în alegerile prezidenţiale.
Însă analistul Aleksandar Damovski apreciază că este vorba despre o manevră menită să le consolideze puterea.
În pofida unei economii fragile, conservatorii se bucură de încrederea electoratului. Ei sunt creditaţi cu aproape 28% din intenţiile de vot, potrivit ultimelor sondaje - în timp ce socialiştii din cadrul SDSM (opoziţie) sunt cotaţi cu 15% - şi vizează să obţină majoritatea de 62 din cele 123 de mandate în Parlament.
În paralel, şeful în exerciţiu al statului, conservatorul Gjorge Ivanov, şi candidatul opoziţiei, Stevo Pendarovski, se vor înfrunta în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale - o funcţie mai degrabă protocolară -, Ivanov înregistrând un avans solid după primul tur, pe 13 aprilie.
"Situaţia se înrăutăţeşte. Avem nevoie de o schimbare", a declarat, după ce a votat, Zana Teneva, în vârstă de 43 de ani.
"Cred că VMRO-DPMNE va câştiga. Gruevski este un politician foarte serios", a declarat Lidija Sineva, în vârstă de 29 de ani.
Secţiile de votare s-au deschis la ora 5.00 GMT (8.00, ora României) şi vor fi închise la ora 19.00 GMT (22.00, ora României). Primele rezultate urmează să fie cunoscute în noaptea de duminică spre luni.
Economia s-a aflat în centrul campaniei electorale, în cursul căreia VMRO-DPMNE s-a angajat să îmbunătăţească situaţia şi să continue reforme într-o ţară în care şomajul atinge peste 28% dintre cei aproximativ două milioane de locuitori.
Macedonia a înregistrat o diminuare cu 0,4% a PIB-ului în 2012, însă acesta a crecut cu 3,1% în 2013, cu ajutorul sectorului construcţiilor şi exporturilor. Autorităţile mizează pe o creştere de 3% în 2014.
- Disputa cu Atena blochează apropierea de UE şi NATO
Negocierile în disputa cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave, independentă din 1991 şi candidată la aderarea la UE din 2005, deşi absente în campania electorală, rămân principalul obstacol în calea către integrarea în Uniune şi NATO.
"Daţi-ne un nou mandat pentru a acţiona împreună cu scopul de a integra Macedonia în UE şi NATO", le-a spus simpatizanţilor Gruevski, care candidează pentru al treilea mandat de premier
Grecia neagă vecinului său dreptul de a utiliza numele Macedonia, pe care-l poartă regiunea regiunea sa de nord,pe care-l consideră în mod istoric grecesc, şi propune o denumire cu un determinant geografic, precum "Macedonia de Nord", dar refuză să fie aplicat doar în relaţiile bilaterale, aşa cum doreşte Skopje.
Opoziţia macedoneană, care a reclamat cu insistenţă aceste alegeri anticipate de aproximativ un an, nu pare în măsură să se impună.
Dintre partidele politice ale albanezilor, care reprezintă aproximativ 25% din populaţia Macedoniei, DUI, partenerul puterii în exerciţiu, este considerat favorit în scrutinul de duminică, cu 7% din intenţiile de vot, porivit ultimelor sondaje.
Principalul său adversar, Partidul Democratic al Albanezilor (DPA) al lui Menduh Thaçi, încearcă să obţină capital electoral de pe urma divergenţelor dintre DUI şi VMRO-DPMNE care au condus la aceste alegeri anticipate.
Relaţiile dintre albanezi şi macedoneni sunt marcate episodic de tensiuni, în urma unui conflict, în 2001, între forţele guvernamentale şi gherila albaneză din Macedonia.
Conflictul s-a încheiat cu un acord de pace, în august 2001, prevăzând drepturi consolidate pentru minoritatea albaneză.
Sursa: mediafax.ro
