Rusia desfăşoară operaţiuni ofensive de-a lungul unei mari părţi a liniei frontului, în timp ce armata ucraineană încearcă să-şi menţină poziţiile şi se confruntă cu o criză de muniţii, relatează CNN, potrivit Agerpres .

Luptele sunt deosebit de intense în nord-est, de-a lungul unei fâşii de teritoriu unde se unesc regiunile ucrainene Harkov şi Lugansk. „Inamicul acumulează forţe şi atacă în fiecare zi”, spune un militar ucrainean citat de CNN.

Pe măsură ce războiul intră în faza următoare, armata rusă duce o nouă operaţiune ofensivă, în timp ce forţele ucrainene adoptă o postură defensivă, notează Forbes. În această conjunctură, Ucraina pare să dispună de un avantaj în „războiul dronelor”, ceea ce îi permite să zădărnicească eficient noua ofensivă rusă, consideră revista americană.

În orice caz, situaţia ar fi foarte diferită dacă Ucraina ar primi arme noi şi permisiunea de a lovi cu arme occidentale în interiorul Rusiei, a apreciat comandantul Marinei Ucrainene, Oleksii Neijpapa.

Deocamdată, armata ucraineană apelează la drone pentru a lovi ţinte strategice din interiorul Rusiei, ca tactică de război asimetric, axându-se în ultima vreme pe lovituri asupra instalaţiilor petroliere, precizează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Noi apeluri pentru deblocarea ajutorului SUA și UE

În acest context, Ucraina insistă pentru deblocarea ajutorului internațional și sporirea presiunii comunităţii internaţionale asupra Rusiei, inclusiv prin noi sancţiuni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat că o scădere a ajutorului furnizat ţării sale de către Statele Unite ar fi un semnal nepotrivit.

„Pasivitatea Statelor Unite sau lipsa sprijinului ar fi un semnal prost. Nu ar fi corect pentru nimeni”, a declarat şeful statului ucrainean într-un interviu difuzat duminică de postul de televiziune public german ZDF.

După ce a livrat arme în valoare de zeci de miliarde de dolari Kievului de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie 2022, Casa Albă şi-a epuizat creditele la finalul anului trecut. În consecinţă, preşedintele american Joe Biden a cerut Congresului SUA să aprobe un nou buget de ajutor, în valoare de 61 de miliarde de dolari, însă negocierile cu aripa radicală a republicanilor trenează, aceștia din urmă solicitând măsuri mai dure împotriva imigrației.

Ultima livrare de ajutor american pentru Ucraina a fost anunţată în 27 decembrie, iar de atunci Casa Albă a repetat că, în absenţa unei suplimentări de buget, nu va exista o altă tranşă, transmite AFP, potrivit Agerpres .

Alte sancțiuni împotriva Rusiei

În faţa acestui blocaj, Zelenski i-a solicitat Germaniei să-şi folosească puterea economică pentru a-şi mobiliza partenerii europeni să livreze Ucrainei ajutorul atât de necesar pentru respingerea invaziei ruse.

„Numeroase ţări întreţin relaţii economice importante cu Germania şi economia lor depinde de deciziile Germaniei întrucât aceasta posedă o economie puternică. Germania poate reuşi să consolideze sprijinul UE”, a apreciat preşedintele ucrainean.

„Fiecare manifestare de presiune asupra Rusiei este un pas către pace. Fiecare act de asistenţă pentru Ucraina este o protejare a vieţilor. Le sunt recunoscător tuturor celor care ajută Ucraina”, a adăugat el.

Totodată, șeful statului ucrainean a pledat pentru impunerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. „Este nevoie de un nou pachet de sancţiuni al UE (împotriva Rusiei, n. red.) şi îl pregătim. Pregătim de asemenea noi măsuri pentru a limita capacitatea Rusiei de a ocoli sancţiunile”, a subliniat Zelenski în ajunul unui nou summit european.

Liderul de la Kiev le-a cerut de asemenea aliaţilor occidentali să se grăbească în luarea unei decizii de confiscare a activelor ruseşti din Occident, care însumează circa 300 de miliarde de dolari în rezerve valutare sau în aur, fonduri îngheţate în urma declanșării războiului de către Vladimir Putin.

De partea sa, Rusia a acuzat Ucraina şi Occidentul că încearcă să-i „fure” aceste active şi a ameninţat cu un răspuns „dureros” dacă un asemenea plan chiar va fi pus în aplicare, informează Agerpres.