Regiunea Mării Negre a fost considerată, după încheierea Războiului Rece, o zonă periferică, fără importanță strategică deosebită, dar lucrurile s-au schimbat radical după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Marea Neagră își dovedește rolul crucial, unde se intersectează căile de transport și economiile Europei, Asiei Centrale şi Orientului Mijlociu, o regiune care a fost un nod important în relațiile nord-sud şi est-vest, așa cum continuă să fie şi în prezent, se spune într-un amplu studiu despre strategia Mării Negre realizat de think-tankul românesc New Strategy Center în colaborare cu Hudson Institute din Statele Unite.

Studiul intitulat “Bătălia pentru Marea Neagră nu s-a încheiat” a fost prezentat de New Strategy Center în Statele Unite, într-o serie de întâlniri la Departamentul de Stat, în cadrul Congresului şi cu reprezentanții think-tank-urilor americane. Documentul prezintă provocările de securitate în regiunea Mării Negre şi posibilele scenarii de evoluție a războiului, precum şi instrumentele pe care Rusia le folosește în războiul hibrid pentru controlul Mării Negre.

Autorii studiului, George Scutaru, CEO New Strategy Center, Antonia Colibăşanu, Senior Associate Expert, New Strategy Center, Matthew Boyse, Senior Fellow, Hudson Institute şi Mykhailo Samus, Director New Geopolitics Research Network, Ucraina, au subliniat că Marea Neagră are nevoie de o atenție sporită din partea SUA, NATO şi a Uniunii Europene, dată fiind importanța strategică a regiunii care conectează Europa, Asia Centrală, Caucazul, Marea Caspică, Balcanii, Orientul Mijlociu și Estul Mediteranei. Datorită legăturilor comerciale și resurselor din regiune, ceea ce se întâmplă în Marea Neagră are efecte globale, se spune în studiu. În acest context extrem de complicat este nevoie de o strategie pe termen lung a Statelor Unite în regiune şi creşterea cooperării cu statele NATO riverane, România, Bulgaria, Turcia, precum şi cu statele partenere, Republica Moldova, Georgia, Ucraina.

Trei scenarii privind evoluția războiului din Ucraina

În ceea ce privește evoluția războiului, studiul prezintă trei scenarii plauzibile.

Primul scenariu este cel privind înghețarea conflictului. O asemenea variantă ar pune viitorul Ucrainei în pericol şi ar avantaja Rusia care ar beneficia de câștiguri teritoriale şi ar fi încurajată să continue acțiunile agresive. Marea Neagră ar rămâne instabilă şi o zonă de confruntare.

Scenariul al doilea vizează o victorie parțială a Rusiei, cu consecințe şi mai negative. Ucraina ar putea pierde ieșirea la Marea Neagră şi ar fi sufocată economic. O legătură terestră a Rusiei cu Transnistria ar putea duce la destabilizarea Republicii Moldova şi chiar la cucerirea ei.

Scenariul al treilea se referă la o victorie a Ucrainei care este încă posibilă dar depinde în mod decisiv de ajutorul occidental. Descreșterea suportului pentru Ucraina diminuează semnificativ șansele unui asemenea scenariu.

Conform majorității experților, soarta războiului va fi decisă de doi factori-cheie, sprijinul politic, militar și economic pe care Ucraina îl primește din Vest şi capacitatea Rusiei din punct de vedere social şi economic de a purta mai departe conflictul. Dacă Rusia și-ar atinge obiectivele, ar fi tentată să testeze ulterior unitatea NATO cu scopul de a reseta balanța strategică globală, spun autorii studiului, subliniind că această perspectivă reprezintă încă un motiv pentru ca Statele Unite să vadă regiunea ca o prioritate strategică.

Mării Negre a devenit relevantă nu numai din celuilalt mal al Atlanticului, dar şi pentru Nordul Îndepărtat, reprezentat de un alt aliat NATO, Norvegia. New Strategy Center în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Afaceri Internaționale (NUPI) a organizat la Oslo o serie de dezbateri privind amenințările hibride şi efectul lor asupra opiniei publice din Norvegia și din România. Cercetările sociologice au arătat similarități ale percepțiilor din cele două țări, dar și diferențe legate, mai ales, de gradul mult mai mare de încredere al societății norvegiene în autorități şi instituții, față de situația din România, unde acest grad de încredere este la cote scăzute. Experții români şi norvegieni au discutat soluțiile privind combaterea amenințărilor hibride, inclusiv în planul securității cibernetice, în cadrul unui eveniment organizat la cercul Militar din Oslo de ambasada României în colaborare cu Ambasada Marii Britanii din capitala norvegiană.