Luminița Palade, candidat la funcția de vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și de execuție.

"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiției propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce privește evaluarea și promovarea magistraților. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată și impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și funcții de execuție", se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminița Palade în calitate de vicepreședinte al CSM.

Conform sursei citate, procesul de modernizare a sistemului judiciar "este legat, intrinsec, de resurse umane valoroase, independente și imparțiale, baze materiale rezonabile (sedii administrative și aparatură IT), cadru legislativ stabil și predictibil și conectarea la principiile care guvernează sistemul european de justiție".

Luminița Palade apreciază, totodată, că apărarea independenței și reputației profesionale a magistraților constituie un reper fundamental al activității CSM.

"În ultimii ani s-au înregistrat progrese în activitatea Inspecției Judiciare, de cercetare cu celeritate a cererilor de acest tip. Intervenția rapidă a Consiliului Superior al Magistraturii în apărarea independenței magistraților este limitată, în efectele sale, de lipsa unor pârghii reale în reducerea acestui fenomen de atac asupra magistraților", se arată în proiect.

Consolidarea Inspecției Judiciare este apreciată ca fiind "o prioritate zero" a CSM.

"Inspecția Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiții de transparență și egalitate de șanse, a posturilor de inspector vacante. (...) Independența Inspecției Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele și vulnerabilitățile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credință și eficient", se menționează în documentul citat.

Printre prioritățile menționate de Luminița Palade se mai numără consolidarea Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, precum și adaptarea formelor de pregătire profesională inițială și continuă la nevoile sistemului judiciar.

"Dialogul constant între Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției și Parlamentul României, urmărirea și implicarea în procesul legislativ, prin desemnarea unor reprezentanți în comisiile juridice, rectificarea unor neconcordanțe în procesul de tehnică legislativă sunt tot atâtea mijloace prin care Consiliul, în calitate de consultant, poate contribui la stabilitatea cadrului legislativ, fără a fi necesare modificări succesive ale codurilor", se mai menționează în proiect.

Printre priorități se mai numără întărirea integrității sistemului judiciar, calitatea și transparența actului de justiție, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete și instanțe de judecată și stabilizarea personalului acestora.

Referitor la independența sistemului judiciar, în document se arată că ultimul raport MCV a invitat România "să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens proceduri clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție".

În proiectul Luminiței Palade sunt enumerate și măsurile prioritare care ar trebui luate în perioada următoare. Este vorba de asigurarea transparenței instituționale prin actualizarea și îmbunătățirea site-ului CSM, asigurarea fluxului informațional între membrii plenului, dezvoltarea dialogului și asigurarea unor relații echilibrate și eficiente cu celelalte instituții și autorități în plan intern și instituțiile și organismele internaționale în plan extern, dialog constant, conlucrare și muncă de echipă în relația cu toate structurile Ministerului Public, instanțele de judecată și Ministerul Justiției, dezvoltarea dialogului cu magistrații, cu asociațiile profesionale ale acestora și societatea civilă, dezvoltarea unor proiecte comune cu Consiliul Procurorilor din Moldova și organizarea cadrului de desfășurare în bune condiții a procedurii de alegere a membrilor CSM.

"Obiectivele avute în vedere la acest proiect și măsurile propuse pentru atingerea acestora sunt obiectivele sistemului judiciar, ale tuturor membrilor Consiliului. Realizarea acestora, doar prin lucrul în echipă, prin valorificarea calităților fiecăruia, reprezintă un pas firesc în abordarea justiției ca putere în stat, independentă, eficientă și reformată", se mai arată în document.

AGERPRES