Aleksandr Lukașenko a fost cel despre care se spune că a intermediat acordul pentru a pune capăt revoltei Wagner. Joi, președintele Belarusului a vorbit despre Prigojin și soarta mercenarilor săi.

Jurnaliștii BBC au făcut joi parte dintr-un grup de jurnaliști invitați la Palatul Independenței din Minsk pentru "o conversație" cu președintele Lukașenko.

Deși au circulat zvonuri referitoare la starea de sănătate precară, Lukașenko a apărut „rezistent” în fața mass-media, purtând o discuție care a durat aproape patru ore.

Conform acordului dintre Grupul Wagner și Kremlin, șeful Wagner, Evgheni Prigojin, trebuia să se mute în Belarus , împreună cu unii dintre luptătorii săi, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

"Începând din această dimineață", spune Lukașenko, "luptătorii Wagner, foarte serioși, sunt încă în taberele în care s-au retras după Bahmut. În ceea ce-l privește pe Evgheni Prigojin, el este la Sankt Petersburg. Sau poate că în această dimineață a zburat la Moscova. Sau poate că este în altă parte. Dar el nu este în Belarus".

Jurnaliștii BBC l-au întrebat pe Alexander Lukașenko dacă acest lucru înseamnă că acordul este oprit, dar președintele neagă acest lucru. Se simte ca și cum ar avea loc discuții în culise despre care nu se vorbește în public.

La sfârșitul săptămânii trecute, televiziunea rusă de stat a declarat că președintele Vladimir Putin a ieșit din aceste evenimente dramatice (revolta Wagner) ca un erou.

"Cred că nimeni nu a ieșit erou din acea situație", spune Lukașenko.

"Nu Prigojin, nu Putin, nu Lukașenko. Nu au existat eroi. Ce învățăm din asta? Dacă creăm astfel de grupuri armate, trebuie să le supraveghem și să le acordăm o atenție serioasă".

Lukașenko, despre armele nucleare

"Conversația" trece la armele nucleare. În special, focoasele nucleare pe care Rusia a declarat că le mută în Belarus.

"Doamne ferește să trebuiască să iau vreodată decizia de a le folosi", a spus recent Lukașenko , adăugând: "Dar nu voi ezita să le folosesc".

Jurnaliștii i-au reamintit de aceste declarații.

"Joe Biden ar putea spune același lucru și prim-ministrul Sunak", răspunde Lukașenko. "Și prietenul meu Xi Jinping și fratele meu mai mare, președintele Putin. Dar acestea nu sunt armele voastre despre care vorbim", subliniez. "Sunt rusești. Nu este decizia ta să o iei."

"În Ucraina, o întreagă armată luptă cu arme străine, nu-i așa?", răspunde liderul belarus. "Arme NATO. Pentru că au rămas fără ale lor. Deci, de ce nu pot lupta cu armele altcuiva?"

Dar vorbim despre arme nucleare, nu despre pistoale, îl avertizează jurnaliștii.

"Nucleare, da. Sunt și arme. Arme nucleare tactice".

Alexander Lukașenko este o figură controversată. SUA, UE și Marea Britanie nu îl recunosc ca președinte legitim al Belarusului. În 2020, belarușii au ieșit în stradă pentru a-l acuza că a furat alegerile prezidențiale din țară. Protestele au fost suprimate brutal.

Activista opoziției, Maria Kolesnikova, se află în închisoare.

"Timp de luni de zile, rudelor și avocaților ei li s-a refuzat accesul la ea în închisoare. De ce?", întreabă BBC.

"Nu știu nimic despre asta", susține Lukașenko.

"Ultima dată când v-am intervievat în toamna anului 2021, în Belarus erau 873 de prizonieri politici", îi reamintesc jurnaliștii lui Lukașenko. "Acum sunt 1.500."

"Nu există niciun articol în codul nostru penal pentru crime politice", răspunde el.

Lipsa unui articol despre crimele politice nu înseamnă că nu există prizonieri politici.

"Prizonierii nu pot fi prizonieri politici, dacă nu există niciun articol", insistă el. "Cum pot fi?"