Doua depozite mari de arme si podoabe de bronz din secolul opt inainte de Cristos au fost gasit in sud-vestul Transilvaniei, scrie livescience.com, care preia astfel prezentarea facuta de arheologul Corina Bors la intalnirea anuala a Asociatiei Europene a Arheologilor, ce a avut loc in Glasgow luna trecuta. Potrivit arheologului Valeriu Sirbu, aceste depuneri bogate arata elaboratele credinte si practici religioase de acum trei milenii din sud-vestul Transilvaniei.

In cele doua depuneri, de 300, respectiv 50 de obiecte, s-au gasit securi cu doua lame, sabii scurte, pumnale si sulite.

De asemenea, au fost excavate brose, bratari pentru maini si picioare, pandantive, torque-suri (colane), margele si ace de par. Toate podoabele au fost facute din bronz. Cercetatorii au gasit si parti de harnasamente pentru cai.

"Majoritatea obiectelor sunt din bronz, dar sunt si arme si unelte din fier", a aratat Corina Bors, arheolog in cadrul Muzeului National de Istorie a Romaniei, in prezentarea tinuta in Glasgow.

Depozitele au fost descoperite intr-o rapa din situl preistoric Tartaria-Podu Tartariei Vest, ce se intinde pe circa 10 hectare. Situl a fost descoperit in 2012, in timpul sapaturilor de salvare facute inaintea inceperii constructiei autostrazii.

In areal au fost facute si alte descoperiri, inclusiv gropi cu ofrande, unele continand vase de lut sparte pe loc si o groapa cu cateva schelete si un craniu.

Arheologii spun ca nu stiu cine a facut depozitele si in ce scop. In diferite parti ale Europei, depozite de bronz au fost gasite in pesteri, izvoare, smarcuri si rauri, a spus Bors.

"Asemenea depozite de bronz pot fi vazute ca depuneri votive sau, cu alte cuvinte, daruri catre zeitati", a declarat Bors pentru Live Science.

Cel mai probabil ele au fost facute de o persoana instarita. "Este plauzibil ca ofrandele au fost facute de cineva cu statut social inalt" a spus Bors, adaugand ca ar fi putut fi "o capetenie militara". 

Este important ca arheologii, nu amatorii, au facut descoperirea, pentru ca astfel a fost posibila scoaterea si conservarea lor in mod stiintific. Arheologii din Romania nu au mai avut pana acum oportunitatea sa examineze o depunere de o asemenea vechime pentru epoca respectiva, a spus Corina Bors.

Acum se realizeaza analiza "X-ray fluorescence" (determinarea compozitiei metalelor) a artefactelor din metal pentru a se determina de unde provin unele dintre ele. Rezultatele ar putea face lumina asupra unor rute de comert preistorice, a mai spus autoarea prezentarii facute la Glasgow.

Credinte si practici religioase elaborate

"Aceste bogate depuneri votive de diverse categorii de piese (arme din fier, podoabe si accesorii vestimentare din bronz, piese de harnasament, numeroase vase ceramice, posibile sacrificii umane) ne atesta elaborate credinte si practici religioase ale comunitatilor de acum aproape trei milenii din sud-vestul Transilvaniei", a explicat pentru HotNews arheologul Valeriu Sirbu, doctor in istorie.

"Totodata, ele indica atat resursele unor comunitati care au putut acumula asemenea bogatii , cat si relatiile comerciale cu alte neamuri situate la mare distanta. Foarte probabil, aceste depuneri sunt daruri catre divinitati ale unor clanuri razboinice, din motive greu de descifrat", a spus Valeriu Sirbu, participant si el la la intrunirea Asociatiei Europene a Arheologilor de la Glasgow.

Comunitatea de la Tartaria a apartinut culturii Basarabi, un fenomen cultural-arheologic raspandit pe o arie intinsa, din centrul Rep. Moldova pana in Serbia, Ungaria si estul Austriei, a mai precizat arheologul.

 Noi piese adăugate Tezaurului Istoric al României 

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a adăugat de curând în colecţia sa o serie de obiecte care fac parte din mai multe tezaure exportate ilegal din România, reprezentând obiecte de podoabă, din argint, de factură dacică, precum și o monedă antică.

În luna septembrie a.c., au fost readuse în țară cinci obiecte de podoabă dacice, din argint, și o monedă fals de epocă, recuperate recent de la o casă de licitații din München (Germania) prin efortul Ministerului Culturii, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al Muzeului Naţional de Istorie a României. Obiectele vor fi expuse pentru public începând de astăzi.

În ansamblul de piese se regăsesc următoarele tipuri de podoabe din argint: un colier cu pandantive, trei brățări și o verigă, databile în secolele I a.Chr – I p.Chr., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de către geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat și Oltenia. De asemenea, alături de acestea a fost recuperat și un fals monetar de epocă emis la Tomis în secolele II-I a.Chr. Loturile recuperate fac parte din diferite tezaure exportate ilegal de pe teritoriul României. 

Până în prezent s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri precum: brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier,  monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.

Aceasta este cea de-a cincea operaţiune de repatriere a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, efectuată, până în prezent, în cursul anului 2015, după recenta returnare a două loturi de stateri de aur de tip Koson, din Belgia și Polonia, a două tabulae din bronz care conțin legile municipiului Troesmis (jud. Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius (161-180 p. Chr.), precum și a 18 obiecte de podoabă dacice repatriate în luna iulie a acestui an.

Distribuie Distribuie Comentarii