Lovitură pentru Secția Specială din partea CCR: Posibilitatea de a retrage căile de atac este neconstituțională/Ghiță, Chiuariu și Hrebenciuc au scăpat însă de dosare penale înainte de decizia CCR
Curtea Constituțională (CCR) a decis marți, cu majoritate de voturi, că Secția Specială (SIIJ) de anchetare a magistraților nu poate retrage căile de atac deja formulate în fața instanței, iar procurorul-șef al Secției nu poate fi considerat întotdeauna procuror ierarhic superior.
Decizia vine însă tardiv, cel puțin în trei cazuri celebre de membri PSD și PNL trimiși în judecată: atât Viorel Hrebenciuc, cât și Sebastian Ghiță sau Tudor Chiuariu au scăpat de dosarele penale după ce SIIJ, condusă la acea vreme de actualul judecătorul constituțional Gheorghe Stan, zis Geany, a retras apelurile formulate anterior de DNA.
Decizia vine ca urmare a admiterii undei excepții de neconstituționalitate formulate împotriva articolelor din legea 304 / 2004 privind organizarea judiciară, care privesc înființarea și funcționarea SIIJ.
Astfel, au fost atacate dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d):
- „(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
- ,,(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: […] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.
Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004:
- Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).
- În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J.
Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004:
- prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință. Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice.
Cum au scăpat Ghiță și Hrebenciuc de dosarele penale
Pe 13 mai anul trecut, Secția specială de investigare a magistraților (SIIJ), condusă de Gheorghe Stan, a retras apelul în dosarul de corupție în care Viorel Hrebenciuc fusese condamnat la doi ani de închisoare cu executare în primă instanță. În același dosar, procesul s-a oprit față de Tudor Chiuariu, întrucât fostul ministru al Justiției a fost achitat la fond, SIIJ a retras apelul față de decizia de achitare, iar el în mod evident nu formulase apel.
O lună și jumătate mai târziu, pe 28 iunie, Înalta Curte a luat act de retragerea de către Secţia Specială a apelului în dosarul lui Sebastian Ghiţă cu procurorii şi politistii din Ploieşti. Consecinţa a fost că sentinţa de achitare de la fond a rămas definitivă. Ghiță era acuzat de mai multe infracțiuni: 2 infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare a banilor, șantaj 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
