Curtea de Apel Iași a decis vineri, 25 octombrie, că rechizitoriul procurorilor DNA a fost întocmit nelegal, motiv pentru care au eliminat decizia Tribunalului Vaslui privind începerea procesului. Instanța a dat termen cinci zile procurorilor DNA să refacă rechizitoriul. Dumitru Buzatu, fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, este acum în libertate, sub control judiciar.

Curtea de Apel Iași a decis eliminarea tuturor înregistrărilor efectuate în timpul anchetei de către omul de afaceri Emil Savin și un angajat al acestuia, Iulian Bârzu, precum și declarația unei martore. În primă instanță, Tribunalul Vaslui hotărâse eliminarea doar a câtorva dintre înregistrări.

„Constată neregularitatea Rechizitoriului din data de 13.12.2023, întocmit în dosarul de urmărire penală nr. 19/P/2023 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.N.A. – Serviciul Teritorial Iași, consecintă a excluderii din probatoriu a declarației martorei Plesca Gabriela și a tuturor proceselor verbale de redare, în formă scrisă, a înregistrărilor efectuate de colaboratorii cu identitate reală Savin Emil și Bîrzu Iulian și a suporților optici aferenți”, se arată în soluția pe scurt publicată, vineri, pe portalul instanței.

Astfel, în momentul de față, singura probă puternică pe care procurorii o au împotriva lui Dumitru Buzatu rămâne flagrantul realizat anul trecut. Au fost menținute și unele declarații ale martorilor, majoritatea angajați al Consiliului Județean Vaslui, care îi sunt favorabile lui Buzatu.

Judecătorii Curții de Apel Iași au pus în vedere procurorului ca, în termen de 5 zile de la primirea încheierii motivate, să se conformeze dispozițiilor legale.

Concret, DNA trebuie să comunice instanței dacă remediază neregularităţile actului de sesizare şi comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea dosarului în vederea completării urmăririi penale.

Decizia Curții de Apel Iași este definitivă. Instanța a stabilit un nou termen pentru data de 15 noiembrie, când ar trebui să se stabilească dacă dosarul se întoarce la DNA.

La Tribunal, eliminate doar câteva înregistrări

Dosarul în care este inculpat fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui se află în procedura camerii preliminare, în cadrul căreia sunt judecate excepțiile, din decembrie anul trecut.

Fostul președinte al CJ Vaslui a contestat probele procurorilor DNA, solicitând eliminarea acestora din dosar. Într-o primă fază, Tribunalul Vaslui a admis în luna aprilie o parte dintre solicitările lui Dumitru Buzatu.

Judecătorul din Vaslui a decis atunci eliminarea unor înregistrări din dosar invocând o decizie a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, intrată în vigoare la zece luni distanță după declanșarea anchetei împotriva lui Dumitru Buzatu.

Hotărârea respectivă prevede că pe lângă mandatele de supraveghere clasice obținute de parchete de la instanțele de judecată, în cazul folosirii investigatorilor cu/fără identitate protejată este necesar un mandat special.

Cum la data la care Dumitru Buzatu era anchetat de DNA nu era în vigoare respectiva hotărâre, procurorii nu aveau cum să ceară mandat special pentru investigatorul cu identitate reală folosit, omul de afaceri Emil Savin, parchetul solicitând instanței doar măsurile de supraveghere prevăzute de procedura penală la data respectivă.

Acesta a fost și motivul pentru care DNA a contestat decizia Tribunalului Vaslui, considerând-o nelegală.

„În ipoteza unei succesiuni de legi sau a unor succesiuni de intrepretări operează principiul tempus regit actum”, a susținut procurorul DNA la Curtea de Apel Iași. Expresia latină reprezintă un principiu de drept conform căruia un act juridic se încheie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Momentul flagrantului, contestat de Buzatu

Deși a obținut excluderea unor probe importante din dosar, Dumitru Buzatu a contestat și el decizia judecătorului de cameră preliminară a Tribunalului Vaslui.

Dorința fostului lider PSD de la Vaslui era să obțină excluderea din dosar și a înregistrării care surprinde prinderea în flagrant.

Momentul este considerat un element cheie ale anchetei: flagrantul. Când a fost oprit de ofițerii anticorupție și a fost întrebat ce reprezintă banii din geanta găsită în portbagaj, Dumitru Buzatu a declarat că „sunt economiile mele”. Ulterior, la DNA avea să declare că, de fapt, banii erau primiți cu împrumut de la Emil Savin.

„Trebuia informat acuzatul că are aceste drepturi, acesta nu avea de unde să ştie, a terminat Facultatea de Filozofie. Convenţia Europeană şi jurisprudenţa prevăd că se poate renunţa voluntar la aceste garanţii procesuale, dar pentru a putea renunţa voluntar trebuie să fie informat asupra lor. Mai precizează că s-a profitat de elementul surpriză, de mişcarea în forţă pentru că au fost oameni care au sărit din maşini cu arme, domnul Buzatu a fost pus cu faţa spre maşină, fiind o persoană privată de libertate la acel moment”, a invocat avocatul lui Dumitru Buzatu în fața judecătorilor de la Iași.

El a mai afirmat că procesul-verbal realizat după flagrant este „parţial nelegal” pentru că lui Dumitru Buzatu nu i s-ar fi respectat „garanţiile procesuale cu privire la aducerea la cunoştinţă a dreptului la tăcere, la neautoincriminare şi, pe cale de consecinţă, trebuie să fie exclus din materialul probator în parte acest proces-verbal şi referirile din rechizitoriu cu privire la acest aspect”.

Buzatu, arestat 7 luni

Dumitru Buzatu este judecat sub control judiciar după ce timp de șapte luni s-a aflat în arest preventiv. În luna aprilie, măsura a fost înlocuită cu arestul la domiciliu, iar din iunie se află sub control judiciar.

Dumitru Buzatu a fost pus sub acuzare de luare de mită după ce în urmă cu un an, pe 22 septembrie, a fost prins în flagrant, după o partidă de pescuit, având o geantă cu 1,25 de milioane de lei în portbagaj.

Banii i-au fost oferiți de omul de afaceri Emil Savin, care a reclamat la DNA că de mai bine de doi ani Consiliul Județean Vaslui i-a blocat plățile pentru lucrările efectuate la un drum strategic.

La DNA, Savin a susținut că pe plan local, în rândul constructorilor, era de notorietate că trebuie să-i ofere mită președintelui Consiliului Județean Vaslui pentru a câștiga proiecte. Sumele variau în funcție de valoarea contractului.