Cele mai spectaculoase locuri din Munții Retezat s-au format în urma topirii marilor ghețari care acopereau în urmă cu milioane de ani aceste ținuturi. Glaciațiunile au lăsat urme puternice în ținutul montan, pe care priveliștile de iarnă le fac și mai vizibile.

Iarna a cuprins Retezatul, unul dintre cele mai înalte ținuturi montane din România. Peleaga și Păpușa, crestele sale care depășesc 2.500 de metri, dar și cele aproape 30 de vârfuri cu înălțimi peste 2.300 de metri s-au cufundat în zăpadă.

Ținutul celor 80 de lacuri glaciare

Unele creste au devenit inaccesibile oamenilor și vor rămâne astfel până în vara anului viitor, când ultimele petece de zăpadă care le-au cuprins se vor topi sub razele soarelui.

La poalele lor se înfățișează marile căldări glaciare, împodobite de cele 80 de lacuri glaciare, aflate – multe dintre ele - la peste 2.000 de metri altitudine.

Căldările uriașe, lacurile, circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor), văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile fac din Retezat ținutul care a păstrat cele mai bogate și mai răspândite urme ale erei glaciare.

La poalele șirurilor de creste înzăpezite ale munților de granit ai României, pădurile seculare, străbătute de numeroase pârâuri repezi și curate, ascund o faună sălbatică bogată, rar deranjată de oameni. De aproape un secol, Retezatul a fost declarat rezervație a naturii, iar intervențiile oamenilor pe teritoriul său au fost limitate.

Câteva drumuri forestiere, continuate de poteci anevoioase de munte, urcă spre locurile cele mai căutate din inima munților. Iarna, excursiile în Retezat rămân la fel de atractive pentru pasionații de drumeții, chiar dacă necesită pregătiri și eforturi mai intense.

Iată câteva locuri atractive din Retezat, pe timpul iernii:

Valea Nucșoarei (Pietrele) și Cascada Lolaia din Retezat

Valea Nucșoarei (Pietrele) din Retezat este folosită de peste un secol de amatorii de drumeții care pornesc spre crestele Retezatului. Drumul pornește din Țara Hațegului și trece, înainte de a intra în munți, prin satul Nucșoara de la poalele Retezatului.

După alți vreo 10 kilometri, la popasul Cârnic, călătorii trebuie să își lase mașinile și să își continue drumul pe un drum forestier, spre cabanele Pietrele și Gențiana, prima aflată la vreo o oră și jumătate de mers pe jos, de la Cârnic, iar a doua, la vreo două ore și jumătate de urcuș.

Valea pârâului Pietrele oferă o priveliște spectaculoasă. Apele limpezi care se strecoară printre stânci și bolovani uriași, rămășițe ale unor foști ghețari, au făcut faimos pârâul care până la vărsarea în râul Strei poartă mai multe nume (Stânișoara, Pietrele, Nucșoara, Sibișel).

Pârâul Pietrele, care o formează, culege izvoarele a patru mari foști ghețari: Stânișoara, Pietrele, Valea Rea și Galeșul. La 15 minute de mers pe jos de la Cârnic, turiștii găsesc una dintre cele mai spectaculoase cascade din România. Cascada Lolaia din Retezat (video) s-a format și ea în urma glaciațiunilor.

„Apa celor patru ghețari, adunată în patul ros de piatră, taie un defileu terminat la circa 1.000 de metri altitudine, cu un prag de 15 metri peste care apa se rupe în două fâșii cu zgomot de tunet. Mai jos cu 200 – 300 de metri de cascada Lolaia din Retezat, apa Pietrelor se unește cu apa Chiagul, descinsă tot din cascadă, dând astfel naștere râului Nucșoara”, informa geograful Nae Popescu, în volumul „Munții Retezat” (1973).

Vârful Retezat – muntele legendar al României

Retezatul, vârful de 2.485 de metri, care dă numele masivului, se distinge prin forma sa de piramidă cu vârful tăiat, care străluceşte acoperită de zăpadă în cea mai mare parte a anului. Înfăţişarea sa a dat naştere unor legende. Una dintre ele spune că „urieşii” care stăpâneau în vechime aceste locuri au fost înfrânţi de un voinic.

Acesta i-a tăiat capul unui căpcăun şi l-a transformat într-un munte de piatră, căruia i se spune Retezat.

Alţi autori l-au comparat cu o piramidă energetică şi i-au atribuit semnificaţii ezoterice. Alte legende ale Retezatului vorbesc despre apariţii misterioase ale unor OZN-uri, pe munte, despre ceaţa densă care ascunde vârfurile sale, ivită din senin la anumite ore ale zilei, despre piramidele celeste care ar reprezenta puncte cu mare încărcătură energetică.

Vârful Retezat este vizibil de la distanţe de zeci de kilometri, din Ţara Haţegului, Hunedoara, Munții Poiana Ruscă și Munții Metaliferi.

Cei care vor să îl exploreze o pot face pe mai multe trasee, unul dintre cele mai accesibile fiind urcușul din stațiunea Râușor din Retezat (video), aflată la circa 1.250 de metri altitudine și la vreo 40 de kilometri de orașul Hațeg din Hunedoara.

Drumul de pe valea Râușorului este asfaltat până în centrul stațiunii, căutată iarna de iubitorii de munte și de schi.

Ultimii 15 kilometri ai șoselei, încep de la marginea satului Suseni (comuna Râu de Mori), unde Cetatea medievală Colț (video), ruinată de secole, veghează de pe stânci intrarea în defileu.

De cealaltă parte a drumului, biserica medievală Colț, veche și ea de peste șase secole, se numără printre locurile atractive de la poalele Retezatului.

Lacul Gura Apelor din Retezat cel mai accesibil din Retezat

Lacul Gura Apelor din Retezat (video) este cel mai accesibil și cel mai mare lac din acest ținut, dar spre deosebire de celelalte lacuri din ținut, nu s-a format pe cale naturală ci a fost înființat de oameni, începând din anii ’70, odată cu Amenajarea hidroenergetică Râu Mare – Retezat.

Lacul Gura Apelor din Retezat se află la circa 40 de kilometri de orașul Hațeg, la capătul unui drum asfaltat care urcă în Parcul Național Retezat, prin comuna Râu de Mori din Hunedoara și pe valea Râului Mare.

Lacul Gura Apelor este înconjurat de un ținut sălbatic, la poalele celor mai înalte creste ale Retezatului, înzăpezite în cea mai mare parte a anului. Apele sale ocupă o suprafață de aproape 420 de hectare, ating adâncimea maximă de peste 160 de metri.

Barajul său uriaș din anrocamente (argilă, stânci și bolovani) a fost construit la cota 1.000 de metri faţă de nivelul mării. Are o înălțime de peste 170 de metri, o lăţime la bază de peste 550 de metri, iar la coronament - de 12 metri.

Barajul Gura Apelor din Retezat și lacul său de acumulare au fost amenajate într-unul dintre cele mai sălbatice locuri din Carpați.

Înainte de a începe amenajarea hidroenergetică, ţinutul ocupat de lacul de acumulare Gura Apelor şi de marele baraj din Retezat era un loc sălbatic , scăldat de apele râului Lăpuşnicul Mare şi ale afluenţilor săi, cunoscut ca traseu turistic important în Retezat.

De pe malul lacului, turiștii pot urca spre Poiana Pelegii din Retezat, apropiată de Lacul Bucura, pe un drum forestier, care vara poate fi parcurs cu mașinile.

Tăul Țapului, unul dintre cele mai căutate lacuri glaciare

Mai puțin accesibil iarna, Tăul Ţapului din Retezat, aflat la peste 2.000 de metri altitudine, sub Porţile Închise ale Retezatului, între stânci, se distinge prin insuliţa sa, formată în urma unei avalanșe şi devenită un punct de atracţie al lacului de 2,3 hectare.

Tăul Țapului din Retezat este protejat de pereţi stâncoşi, într-o căldare îngustă, iar toate traseele ce aduc aici sunt obositoare şi necesită experienţă montană. Cel mai accesibil dintre ele pornește din comuna Pui, urcând din satul Hobița pe valea râului Bărbat, până la refugiul Stâna de Râu. De aici, drumeții își pot continua drumul pe jos, pe lângă Porțile închise ale Retezatului, Cascada Ciumfu spre lacul din munți.

Tăul Ţapului din Retezat este alimentat de patru izvoare şi de avalanşele de zăpadă. Are o adâncime maximă de şase metri, iar apele sale se scurg la vale, dând naştere unei cascade. Lacul a fost populat în 1977 cu păstrăvi, iar în jurul lacului în unele perioade pot fi văzute marmote.

„Se spune că un prinţ frumos, cu ochi verzi strălucitori, stăpânea peste întinderile Retezatului. Fiindcă prinţul n-o iubea, o vrăjitoare rea l-a transformat în ţap şi l-a aruncat într-un lac dintr-o căldare glaciară adâncă. Trupul ţapului a dat naștere unei insuliţe în mijlocul lacului, pe care se pot vedea şi acum cei doi ochi verzi ai prinţului“, arată o legendă locală.

Retezatul Mic, tărâmul caprelor negre

Retezatul Mic (munții Piule-Iorgovanu) se distinge în masivul Retezat prin alcătuirea sa calcaroasă, care, modelată de ape, vânt și soare a dat naștere unui relief spectaculos, cu numeroase peșteri, avene, chei, doline și văi seci, dar și câtorva creste impunătoare.

Unul dintre cele mai spectaculoase trasee ajunge la Piatra Iorgovanului, un vârf stâncos, al cărui nume a fost dat de legenda lui Iovan Iorgovan, un Hercule al mitologiei românești.

Retezatul Mic nu are la fel de multe trasee montane ca partea de nord a masivului Retezat, faimoasă pentru zecile de lacuri glaciare de la poalele vârfurilor de peste 2.500 de metri, dar le oferă oamenilor ocazia de a admira pășunile alpine unde se află una dintre cele mai numeroase populaţii de capre negre.

Cele mai accesibile trasee din Retezatul Mic pornesc din Valea Jiului (Jiul de Vest), de pe șoseaua care străbate orașele Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. După ce traversează satul Câmpu Lui Neag, Drumul Național 66A se opreşte în inima munţilor, într-un loc aproape neatins de civilizaţie.

Călătorii intră, aici, în Parcul Național Retezat, părăsind asfaltul pentru a urca pe drumurile forestiere şi pe potecile de munte, care îi duc spre cele mai înalte vârfuri ale Retezatului Mic: Piule (2.081 metri), Drăgşanu (2.080 metri), Piatra Iogovanului (2.014 metri) şi Şaua Iepei (1.950 metri).

Sfaturi de călătorie pe munte

Drumețiile pe munte în timpul iernii sunt, pentru mulți turiști, un mijloc de a rămâne activi pe tot parcursul anului, fiind considerate revigorante și benefice pentru sănătate.

Salvamontiștii le recomandă amatorilor de drumeții ca întotdeauna înainte de a porni în expediții montane în această perioadă să verifice prognoza meteorologică din zona unde călătoresc și condițiile de ascensiune pe munte.

De asemenea, turiștii trebuie să acorde importanță calității echipamentelor și îmbrăcăminții. Trebuie să rămână hidratați și hrăniți, lucruri necesare în reglarea temperaturii corpului. Este recomandată evitarea acțiunilor riscante.

„Niciodată să nu intrați într-o zonă închisă. Nu plecați singur. Consultați buletinele meteorologice, prognozele referitoare la avalanșe și informațiile locale. Folosiți materiale adecvate și verificați-le starea. Anunțați o persoană de contact pe ce traseu veți merge. Urmați sfatul unei persoane experimentate, bună cunoscătoare a zonei pe care doriți să o parcurgeți. Nu înaintați în grup, ci unul în spatele celuilalt, la distanță de siguranță. Anunțați dacă întârziați. Solicitați informații de la profesioniști: salvatori montani, ghizi montani, cabanieri, monitori de schi. Considerați că nu există zonă sigură”, este recomandarea Salvamont România, pentru cei care vor să parcurgă trasee montane în condiții de iarnă.

Din bagajul celor care se aventurează în vreme de iarnă pe munte nu trebuie să lipsească sistemele de comunicare și navigație (busolă, telefon cu aplicații GPS, hartă), îmbrăcămintea adecvată (echipamente impermeabile pentru ploaie sau ninsoare, pulovăr gros sau un polar, căciulă și mănuși, bocanci, parazăpezi, îmbrăcăminte lejeră care să nu jeneze și care să nu vă facă să transpirați.

Sunt necesare și bidonul cu apă, alimentele, lanterna (cu baterii de rezervă), o trusă de prim-ajutor, bricheta sau chibriturile pentru foc, o pătură care ar putea fi folosită ca adăpost de urgență și un sac pentru strângerea deșeurilor, care nu trebuie aruncate pe munte.

Lista lucrurilor necesare pe munte rămâne deschisă.