Bogată în resurse naturale și cu numeroase atracții turistice și istorice, Țara Hațegului din Hunedoara nu a rezistat fenomenului depopulării. Satele sale pline de vestigii antice și medievale și de monumente istorice sunt căutate de turiști, însă populația lor s-a împuținat.

În comuna Densuș din Hunedoara au mai rămas 1.300 de oameni, cu aproape 20 la sută mai puțini decât în anul 2011, potrivit datelor din Recensământul din 2021.

Sate din Țara Hațegului, tot mai pustii

Mulți dintre locuitori sunt vârstnici și se ocupă, în general, cu creșterea animalelor. Alți localnici, mai tineri, și-au înființat pensiuni ori case de vacanță pe care le închiriază turiștilor.

Comuna este bogată în atracții turistice, iar cel mai faimos loc din Densuș este Biserica „Sfântul Nicolae” (video), clădită în epoca medievală din ruine antice. Din satele comunei, drumurile forestiere duc urcă în locurile sălbatice din Munții Poiana Ruscă.

Numărul sătenilor a scăzut, în schimb numărul vizitatorilor este în continuă creștere. Unii localnici au putut profita de interesul turiștilor pentru locurile mai puțin umblate.

„În 2021, am construit împreună cu soția mea o căsuță într-un copac pe un teren moștenit, cu pădure. Apoi am mai amenajat una, tot pentru turiști. Căsuța construită în copac poate aduce omul mai aproape de natură și poate fi o experiență pe care merită să o trăiești, alegând să stai una sau două zile aici. Oferta am publicat-o pe un site, iar circa 70 la sută din oaspeți care ajung aici sunt străini: europeni, dar și turiști din Canada, USA ori China”, spune Robert, un tânăr întreprinzător din satul Peștenița.

Satul fantomă din Răchitova

Cele șapte sate ale comunei Răchitova din Țara Hațegului (video) numără, împreună circa 1.100 de locuitori, cu 15 la sută mai puțini față de populația din 2011.

Așezările de la poalele munților Poiana Ruscă sunt înconjurate de păduri şi dealuri, iar în trecut erau renumite pentru livezile și țuica făcută de localnici. Cea mai mare mândrie a comunităţii a rămas însă turnul medieval care veghează asupra satului Răchitova, un monument vechi din secolul al XIV-lea.

Unii localnici au lucrat în mina metalică din Boița (video), însă creșterea animalelor, muncile forestiere și agricultura au fost ocupațiile tradiționale ale comunității.

Declinul populației a însemnat și sfârșitul unor sate ale comunei. Cătunul Gotești (video) aflat la vreo zece kilometri de centrul comunei Răchitova, a rămas nelocuit și se numără printre cele câteva sate-fantomă din Munții Poiana Ruscă.

„Am ajuns cu greu în acest loc părăsit de ani buni, urcând circa două ore pe jos, pe un drum forestier peste care s-au prăbușit zeci de arbori, tăindu-ne calea. Fostul sat era cufundat în tăcere, parcă timpul s-ar fi oprit aici în loc, în urmă cu peste jumătate de secol”, spune Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara.

Pe o altă culme, cele mai multe din casele pitorești ale satului Mesteacăn au rămas pustii. Așezarea din comuna Răchitova a ajuns și ea mai degrabă un cătun de vacanță.

A doua părăsire a Sarmizegetusei

Cel mai faimos monument istoric din Țara Hațegului este Ulpia Traiana Sarmizegetusa (video), ruinele orașului întemeiat de împăratul Traian la sfârșitul războaielor daco-romane din vremea sa.

Colonia fondată pentru veteranii din armata imperială a fost părăsită de romani în secolul al treilea, fiind apoi pustiită de popoarele migratoare. Rămășițele sale sunt, alături de Mănăstirea Prislop, cetatea Colț și Biserica medievală Densuș cele mai atractive locuri istorice din Țara Hațegului.

Populația din comuna Sarmizegetusa s-a împuținat în ultimele decenii, ajungând în prezent la 1.000 de locuitori. Comunele învecinate Sarmizegetusei stau mai bine la acest capitol, chiar dacă au fost afectate și ele de fenomenul depopulării.

Circa 3.000 de oameni locuiesc în comuna Râu de Mori de la poalele Retezatului, iar peste 2.100 în comuna Sălașu de Sus.

Comuna Totești mai are 1.700 de locuitori, Sântamaria Orlea, circa 3.100, Bretea Română, aproape 3.000, iar General Berthelot circa 800.

Comuna Pui, cu satele vegheate de munții Retezat și Șureanu are peste 3.600 de locuitori, fiind cea mai mare din județul Hunedoara, ca populație.

Comuna Baru înregistrează circa 2.400 de locuitori, iar comuna Bănița – 1.000 de locuitori. Populația orașului Hațeg – cel mai tranzitat loc de către turiști, a scăzut sub 9.000 de locuitori în ultimul deceniu.

Țara Hațegului din Hunedoara, plină de vestigii istorice

Țara Hațegului din Hunedoara se întinde la poalele munților Retezat, Șureanu, Țarcu și Poiana Ruscă, înfățișându-se călătorilor ca unul dintre cele mai atractive ținuturi ale României.

Aflat în centrul acestui ținut, orașul Hațeg din Hunedoara (video) este nodul de comunicație al regiunilor Banat, Ardeal și Oltenia, cu drumurile de pe văile Bistrei, Streiului și Jiului, folosite din cele mai vechi timpuri.

Pe drumurile sale trec pelerinii mănăstirii Prislop, exploratorii Retezatului și călătorii interesați de câteva dintre monumentele antice și medievale deosebite din Țara Hațegului.

Ținutul scăldat de apele Streiului și ale Râului Mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri, iar romanii și-au lăsat amprenta, până în zilele noastre, peste aproape toate așezările, anticele moșii și sate care au gravitat în jurul coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

În Evul Mediu, cnezii români au ridicat fortărețe impunătoare, menite să apere satele din jurul lor în fața năvălirilor turcești.

În secolele următoare, averile familiilor nobiliare care patronau resursele naturale bogate ale ținutului au sporit, iar cnezii deveniți grofi și conți și-au clădit castele și conace luxoase, care au rezistat și ele trecerii timpului.

Terenurile fertile din Țara Hațegului și vastele păduri au făcut ca localnicii să își păstreze un mod de viață arhaic, ocupându-se cu agricultura, creșterea animalelor, lucrările forestiere și piscicole.

Doar câteva mine metalice au funcționat de-a lungul timpului în Țara Hațegului din Hunedoara, însă la începutul secolului trecut, numeroși localnici au plecat să muncească în minele de cărbune din Valea Jiului , la capătul sudic al ținutului, unde au înființat mai multe așezări minerești.

Din anii ’70, modul de viață patriarhal din așezările din Țara Hațegului a început să se schimbe, odată cu marile amenajări hidroenergetice de pe văile Râului Mare din Retezat (video) și Streiului.

O parte din forța de muncă a fost atrasă spre salbele de hidrocentrale și lacuri de acumulare înființate în zonă (video), în timp ce în orașul Hațeg cei mai mulți localnici puteau munci în fabrica de bere Hațegana, în abator, ori în fabrica de prelucrare a legumelor și fructelor.

Minele din Valea Jiului, uzina metalurgică din Călan, combinatul siderurgic din Hunedoara și minele de fier din Teliuc și Ghelari atrăgeau în industrie numeroși localnicil din satele din Țara Hațegului.

După 1990, minele și fabricile cu sute de angajați s-au închis treptat, iar regiunea și-a pierdut atractivitatea pe plan economic. Investițiile în turism au rămas, însă, soluțiile propuse de autorități în ultimii ani pentru dezvoltarea zonei.