La început de toamnă, localnicii care își păstoresc animalele în Fundătura Ponorului din Munții Șureanu se pregătesc să coboare cu ele în satele de la poalele munților, în schimb locul numit și „Palma lui Dumnezeu” este căutat de numeroși turiști.

Fundătura Ponorului. Foto: Lucian Ignat.

Lucian Ignat, un fotograf din Hunedoara, a surprins în imagini farmecul Fundăturii Ponorului, unul dintre cele mai căutate locuri aflate pe Via Transilvanica.

„Drumul spre Fundătura Ponorului este destul de dificil pe ultimii kilometri începând din comuna Pui, fiind un drum de munte, practicabil în mare parte doar cu mașinile de teren. Apoi, călătorii coboară pe jos în fundătură. Noi am ajuns aici la apusul soarelui, unul dintre momentele cele mai bune pentru fotografii. Am urcat pe Stânca Lupului, de unde se vede întreaga luncă și ponoarele sale. A fost minunat”, spune Lucian Ignat, autorul imaginilor (video - Lucian Ignat).

Doar câțiva localnici din satele Federi și Ponori au mai rămas cu animalele în Fundătura Ponorului, însă oamenii se pregătesc să le aducă mai aproape de casă, odată cu răcirea vremii. Se vor întoarce iarna, la sălașele din fundătură, pentru a aduce fân. În schimb, numărul turiștilor rămâne ridicat. Toamna locul din Munții Șureanu numit și Palma lui Dumnezeu datorită frumuseții sale este împodobit în culorile calde ale anotimpului, iar soarele mai blând sporește calitatea compozițiilor fotografice.

Imaginea 1/25: Fundătura Ponorului toamna Foto Lucian Ignat (10) jpg

Fundătura Ponorului este traversată de Via Transilvanica, unul dintre ceel mai populare trasee turistice din România.

Ponorul, un râu spectaculos din Munții Șureanu, traversează un ținut sălbatic, împânzit de rămășițele unor stâne înființate în vremea dacilor, și, la circa 10 kilometri de la izvoarele sale, dispare sub pământ, în Fundătura Ponorului.

Sălașele de aici, locuințe de vară pentru crescătorii de animale – se înfățișează într-un decor pitoresc, risipite pe dealurile care înconjoară lunca netedă a Ponorului, împodobită cu numeroasele sale bucle. Sub stâncile ce mărginesc fundătura, pârâul Ponor se pierde sub un perete de stâncă, ieșind câțiva kilometri în vale, prin spectaculoasa deschidere a peșterii Șura Mare.

Peste 50 de ponoare în Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina

Fundătura Ponorului se află pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina , unde au fost identificate numeroase ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. Cele mai faimoase dintre ele sunt Fundătura Ponorului și Fundătura Ponoriciului.

„Ponoarele sunt locuri în care apele de suprafaţă se scurg în subteran. Pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina au fost identificate un număr de 57 de ponoare, unele dintre ele având caracter temporar. După ce parcurg kilometri întregi prin sisteme carstice subterane, apele reies la suprafaţă din resurgenţe (izbucuri) sau din peşteri. Cele mai spectaculoase ponoare sunt Fundătura Ponorului (palma lui Dumnezeu), Lunca Ponoriciului şi Poiana unde frumuseţea este dată de pereţii de stancă, traseul şerpuit al râurilor, vegetaţia specifică zonei calcaroase şi mărimea depresiunii carstice”, arată reprezentanţii Parcului Natural Grădiştea Muncelului Cioclovina.

În susul pârâului, culmile domoale, de peste 1.000 de metri, care înconjoară lunca Ponorului au fost din cele mai vechi timpuri traversate de ciobanii care își duceau oile de la șes spre pășunile alpine din Retezat, Șureanu, Țarcu și Cindrel.