Botoșaniul a fost un teritoriu atins de genialitatea. Cel puțin asta arată statisticile dar și specialiștii. La Botoșani s-au născut zeci de personalități marcante pentru societatea românească, în diferite domenii, cu o incidență mai mare în a doua jumătate a secolului al XIX lea.

Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani FOTO CNPIT Botoșani

Botoșaniul este considerat, și din punct de vedere statistic, unul dintre cele mai sărace din România. Se află la coada clasamentului ca număr de angajați sau ca PIB pe cap de locuitor. Are o populație îmbătrânită și sate depopulate. Cu toate acestea, așa cum o arată atât specialiștii, dar și datele statistice, este o adevărată comoară, din păcate puțin pusă în valoare, mai ales din punct de vedere agricol, turistic, arheologic, al tradițiilor, dar mai ales al minților sclipitoare. Județul nord moldav este un adevărat leagăn al personalităților care au clădit România modernă, în toate domeniile, de la cel artistic până la cel tehnic și agricol. În plus, și astăzi, mulți tineri botoșăneni excelează în domeniile lor, inclusiv la concursuri internaționale. Specialiștii în medicină , dar și istoricii au încercat mereu să găsească explicații pentru această infuzie de genialitate la Botoșani, mai ales pentru perioada de final de secol XIX și început de secol XX. Unii fac referire la o genetică aparte, alții la un mediu educațional și cosmopolit aparte.

Secolul geniilor din nordul Moldovei

Așa cum ușor se poate observa chiar și la o simplă căutare pe internet, în județul Botoșani s-au născut numeroase personalități românești din aproape toate domeniile. Și nu orice fel de personalități, ci simboluri ale culturii și științei românești, adevărate genii. Iată câteva exemple elocvente. Începem cu Mihai Eminescu, un geniu al literaturii românești, poet, jurnalist, pasionat de știință și poliglot. Acesta s-a născut chiar în municipiul Botoșani, în anul 1850. De asemenea, George Enescu, considerat un geniu al muzicii clasice românești, muzician de talie internațională, s-a născut în satul Liveni, astăzi comuna George Enescu, județul Botoșani, în anul 1881. Ștefan Luchian, considerat un artist cu totul și cu totul original, un adevărat ”poet plastic al florilor", s-a născut în târgul Ștefănești, județul Botoșani, în anul 1868. Tot la capitolul artiști plastici născuți la Botoșani, poate fi încadrat și Octav Băncilă, un rege al picturii realiste românești.

Tot la Botoșani s-au născut Nicolae Iorga, mare personalitate enciclopedică, istoric, Grigore Antipa, biolog de talie internațională, marele inginer Elie Radu-geniul structurilor metalice, matematicianul Octav Onicescu, părintele școlii românești de teoria probabilităților, lingvistul Alexandru Graur, bacteriologul Mihai Ciucă, fizicianul Dimitrie Negreanu, filologul Barbu Lăzăreanu, romancierul Max Blecher, dramaturgul Mihail Sorbul,prozatoarea și publicista Sofia Nădejde, matematicianul Dimitrie Pompeiu.

Lista ar putea continua fiindcă sunt zeci de personalități marcante ale culturii și științei românești, născute și crescute în județul nord-moldav. Ușor de observat este faptul că majoritatea covârșitoare a acestor personalități de top ale României s-au născut la Botoșani în secolul al XIX lea. Mai precis, în a doua jumătate. Este un adevărat ”secol al geniului” la Botoșani. ”Este interesant de observat că la Botoșani, în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX, s-au născut și au învățat carte aici foarte multe personalități marcante pentru cultura și știința românească. A fost perioada în care efectiv Botoșaniul dădea oameni valoroși, exponențiali, cu o frecvență foarte ridicată”, precizează istoricul Dănuț Huțu, directorul Direcției de Cultură Botoșani.

”Condiţia de geniu ţine şi de caracteristicile genetice ale acelei persoane”

Specialiștii au încercat să găsească o explicație privind geniul botoșănean. Una dintre supoziții se leagă de genetică . Mai precis, o predispoziție genetică în acest sens. "Condiția de geniu ține și de caracteristicile genetice ale acestei persoane. Părinții nu trebuie să fi fost neapărat geniali. Totul depinde de mai mulți factori. În plus, această condiție genetică trebuie și cultivată”, spune medicul botoșănean Corneliu Saradan.

Medicul psihiastru și doctor în medicină Nicolae Vlad mărturisea că geniul botoșănean se trage de la heterozigotism, adică prezența a două alele diferite ale unei gene, în același organism. Practic medicul evidenția faptul că zona Botoșaniului a fost un loc unde s-au amestecat de-a lungul secolelor etnii diverse, care au contribuit la diversitate genetică și implicit a favorizat apariția unor indivizi cu o inteligență superioară. „Cu cât partenerii sunt mai diferiţi, cu atât posibilitatea ca inteligenţa copilului să fie una deosebită, creşte. Este vorba şi de performanţă din punct de vedere genetic. Au fost multe speculații în mediul academic privind sursa geniului la Botoșani, mai ales într-o anumită perioadă. Profesorul Scripcaru( n.r. medicul Gheorghe Scripcaru, profesor universitar la UMF Iași), a spus că cea mai plauzibilă variantă este cea a heterozigotismului. Cu cât doi parteneri provin din medii geografice, etnice sau rasiale mai diferite, produsul lor prin combinarea genetică este mai reuşit”, adăuga Nicolae Vlad.

Un târg cosmopolit cu oameni educați

Totodată, istoricii confirmă diversitatea etnică din actualul județ Botoșani, mai ales în secolul al XIX-lea. ”Târgul Botoșaniului era cosmopolit, o zonă multietnică, mai ales în secolul al XIX lea. În plus, de-a lungul istoriei a fost o zonă de confluență. Au fost aici multe aporturi etnice, din cele mai vechi timpuri. Mai târziu, în secolul al XIX lea, cred că a fost vorba și de multiculturalitate, cu diferite influențe, care a dus la apariția unor oameni deosebit de inteligenți”, precizează istoricul Dănuț Huțu.

În plus, aceștia proveneau dintr-o clasă socială emergentă, cea de mijloc, a negustorilor și a profesioniștilor în diferite domenii precum avocați, arendași sau administratori de moșie. Această categorie era suficient de potentă din punct de vedere financiar cât să poată susține educația copiilor chiar și în străinătate, și să valorifice potențialul acestora. ”Era o clasă socială care punea mare accent pe educație. În plus, Botoșaniul de secol XIX era o zonă foarte puternică din punct de vedere economic, acei oameni își permiteau să-și țină copiii la școală, să-i educe, să le valorifice potențialul extraordinar", adaugă Dănuț Huțu. De exemplu, Eminescu a fost trimis la școală la Cernăuți iar mai apoi la Viena. Nicolae Iorga a studiat la Paris, Berlin și Leipzig. La rândul său, Elie Radu a studiat la Bruxelles.

Tradiția continuă la Botoșani

Și în prezent Botoșaniul este renumit pentru performanțele elevilor săi. Mulți dintre aceștia ajung în loturile naționale la diferite discipline, câștigă premii importante la nivel internațional, la diferite materii, de la latină, științe și până la informatică. În plus, performează și în domeniul artelor de la teatru la muzică și arte plastice.