Creșterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri și nu după ureche, a declarat, marți, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, într-o conferință de specialitate.

"Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime", a spus Liviu Rogojinaru.

Conform președintelui CNIPMMR, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților.

"Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile", a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce privește a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuție numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor.

"Asociațiile patronale care își desfășoară activitatea în lohn, cei care desfășoară activități de pază, dar care nici nu aduc plus-valoare, spun că salariul reprezintă peste 75% din prețul pe care îl iau pe produs sau serviciu. O creștere a salariului cu 10% ar duce fie la pierderea câștigului firmelor din acest sector, fie la necompetitivitate pe piață. Trebuie să acordăm atenție calității muncii. Tot acest lanț de măriri va crea o disfuncționalitate în economia României", a apreciat Liviu Rogojinaru.

CNIPMMR susține că o creștere a salariului minim trebuie făcută luând în calcul criterii obiective, precum corelarea creșterilor salariale cu productivitatea muncii, cu nivelul de dezvoltare al economiei românești, al fiecărei regiuni și județ, cu luarea în considerare a diferențelor dintre mediul urban și rural, salariul minim vizând toți angajatorii, inclusiv cei din sate și din zonele defavorizate din România. La nivel macroeconomic, principalul pericol este, conform CNIPMMR, creșterea prețurilor, deoarece singura alternativă a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer către prețurile bunurilor sau serviciilor comercializate.

CNIPMMR susține crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente, prin care să fie stabilit salariu minim la nivel național, finanțat din fonduri europene, cu o structură tripartită, alcătuit din reprezentanți ai partenerilor sociali și ai guvernului, pe baza analizei productivității muncii și a performanțelor de ansamblu ale economiei românești.

AGERPRES