Liviu Avram DETONEAZĂ NUCLEARA! Ce ar pregăti, de fapt, Dragnea și PSD!
Jurnalistul Liviu Avram lansează în Adevărul un scenariu de coșmar! Coaliţia PSD-ALDE are la îndemână o soluţie juridică îndrăzneaţă pentru a-l instala rapid ca prim-ministru pe Liviu Dragnea. Ceea ce urmează este deocamdată un scenariu pur teoretic, dar care se bazează pe câteva fapte suspecte petrecute la sfârşitul anului trecut şi pe „cazierul” celor care, în trecut, au instrumentat aventuri legislative precum puciul din 2012, „marţea neagră” din 2013 sau ordonanţa traseiştilor din 2014, scrie Liviu Avram în Adevărul.
Să începem prin a inventaria elementele suspecte petrecute în ultimele zile ale anului trecut.
** Deşi afacerea Sevil Shhaideh părea definitiv închisă prin avansarea numelui lui Sorin Grindeanu ca premier, Liviu Dragnea a organizat joi seara, la România TV, o bocelniţă de toată splendoarea, în care fosta viitoare prim-ministră a avut ocazia să se victimizeze temeinic, iar Dragnea să insiste pe două chestiuni: cât de mult s-a sacrificat el renunţând la postul de prim-ministru, pe care o lege nedreaptă şi neconstituţională i-l interzice, şi câte milioane, ba chiar miliarde de mesaje a primit el ca să-l suspende pe preşedintele Iohannis dacă acesta va întârzia cu desemnarea lui Sorin Grindeanu ca premier.
** Deşi preşedintele l-a desemnat vineri dimineaţă pe Sorin Grindeanu ca premier, la conferinţa de presă de după-amiază, tripleta Dragnea-Tăriceanu-Grindeanu a început tot cu repovestirea episodului Shhaideh, cu avalanşa de mesaje care au cerut suspendarea preşedintelui şi cu patriotismul de care au dat ei dovadă când s-au abţinut de la declanşarea unui asemenea demers.
** Tot la conferinţa de presă, Sorin Grindeanu a insistat că singurul care merită postul de prim-ministru este Liviu Dragnea şi a apreciat gestul acestuia de a se supune legii care îi interzice această funcţie.
** Sorin Grindeanu a declarat tot atunci că în ziua de luni, 2 ianuarie, va aranja telefonic cu Dacian Cioloş detalii privind transferul de putere, întrucât mai are de rezolvat nişte chestiuni la Consiliul Judeţean Timiş. Dar printre acestea NU se numără şi demisia din funcţia de preşedinte al CJ Timiş, pe care a amânat-o până după parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare de investire a noului Guvern. Legal, are termen până pe 14 ianuarie să opteze între funcţia de premier şi cea de preşedinte al CJ Timiş.
** Noul lider al deputaţilor PSD, Eugen Nicolicea, a vânturat insistent în ultima vreme următoarea ipoteză: Parlamentul poate lua decizia de suspendare a preşedintelui, dar în termenul de 30 de zile până la organizarea referendumului de demitere, tot Parlamentul îşi poate revoca hotărârea de suspendare, astfel încât să nu se mai ajungă la referendum.
Sigur, toate aceste elemente pot părea simple coincidenţe, dar strict în logica scenariului pe care urmează să-l descriu, ele pot juca rolul a ceea ce în termeni militari se numeşte „pregătirea de artilerie”: un bombardament năucitor declanşat înaintea atacului, cu rolul de a intimida şi buimăci adversarul.
Şi acum, scenariul. Coaliţia a propus, iar preşedintele Iohannis a acceptat, ca depunerea jurământului de către noul Guvern să aibă loc miercuri seara, la ora 19.00. Sorin Grindeanu a anunţat că în aceeaşi seară, la ora 21.00, va avea loc prima şedinţă de Guvern, în care se vor adopta două acte normative: proiectul de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe simple şi ordonanţa de urgenţă privind organizarea şi funcţionarea noului Guvern.
Primul document este firesc să fie adoptat: pentru perioadele de vacanţă parlamentară, toate Guvernele propun, iar Parlamentul aprobă, asemenea legi de abilitare. Cum Parlamentul este deja convocat în sesiune extraordinară pentru votarea noului Guvern, acesta va aproba, negreşit, şi proiectul de lege propus de guvern.
Nici al doilea act normativ nu este neuzual: toate guvernele care ajung la putere adoptă asemenea ordonanţe de urgenţă, în care configurează aparatul central în conformitate cu propriile politici, prin comasări, divizări, înfiinţări, desfiinţări sau rebotezări de ministere.
Toate ordonanţele de urgenţă emise de guverne nou-instalate în ultimii 15 ani au adus modificări, mai mari sau mai mici, la legea-cadru de organizare şi funcţionare a Guvernului, care poartă numărul 90 din 2001. Este exact aceeaşi lege care, la articolul 2, interzice persoanelor condamnate să ocupe funcţia de membru al Guvernului. Liviu Dragnea a promis doar atât: PSD nu va iniţia la CCR sau în Parlament proceduri de modificare a acestei legi. Nu a spus ce va face PSD dacă ALDE va iniţia asemenea proceduri. Şi nici dacă modificarea legii o face Guvernul.
Prin urmare, miercuri seara, Cabinetul Grindeanu are posibilitatea ca, pe lângă reorganizarea Guvernului, să elimine din lege, prin ordonanţă de urgenţă, şi interdicţia care i-a adus lui Liviu Dragnea atâtea insomnii şi frustrări.
Adoptarea ordonanţelor de urgenţă în timpul vacanţei parlamentare ridică însă o problemă: după adoptarea acestora, Parlamentul trebuie convocat de urgenţă, în termen de 5 zile, pentru a le adopta. Acum însă, această problemă nu mai există: Parlamentul este deja convocat în sesiune extraordinară, iar ordonanţa poate intra în vigoare imediat după publicarea sa în Monitorul oficial, adică joi dimineaţă.
Odată eliminată interdicţia din lege, lucrurile pot evolua la foc automat: Sorin Grindeanu depune demisia Guvernului, iar Coaliţia PSD-ALDE îi propune preşedintelui un nou prim-ministru: Liviu Dragnea. Dacă preşedintele refuză să-l desemneze, majoritatea declanşează procedura de suspendare a preşedintelui. Curtea Constituţională poate fi silită să emită avizul în termen de 24 de ore, cum s-a întâmplat şi în 2012, dar oricum avizul său este consultativ.
Indiferent cum va suna avizul CCR, Parlamentul îl suspendă pe Klaus Iohannis, preşedinte interimar devine Călin Popescu-Tăriceanu, care îl desemnează pe Liviu Dragnea drept premier. Cabinetul Dragnea primeşte votul de investitură în Parlament şi depune jurământul în faţa preşedintelui interimar.
Odată instalat pe deplin Guvernul Dragnea, poate fi aplicat algoritmul lui Nicolicea: Parlamentul revocă decizia de suspendare a preşedintelui şi nu se mai organizează referendum de demitere. Klaus Iohannis revine la Cotroceni, dar găseşte la Palatul Victoria deja instalat Guvernul Dragnea, iar Sorin Grindeanu se poate întoarce la preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş.
Tot acest scenariu depinde însă fundamental de un factor: în ce măsură este dispus Sorin Grindeanu să intre în joc. Din câte am apucat să-l citesc (foarte puţin de altminteri), nu pare genul, dar repetatele sale declaraţii de loialitate faţă de partid şi faţă de Liviu Dragnea mă fac să fiu prudent şi să nu-l exclud total. Iar dacă i-am făcut, prin cele scrise mai sus, un proces de intenţie, îmi prezint scuze încă de pe acum.
Oricum, răspunsul îl vom găsi joi dimineaţă, în Monitorul Oficial. Dacă Guvernul va elimina din lege interdicţia celor condamnaţi penal să fie membri ai Guvernului, scenariul de mai sus poate deveni lesne realitate şi în anii următori vom asista la nesfârşite dezbateri televizate, în care vom căuta să aflăm ce a fost de fapt: o lovitură de stat sau o mişcare politică îndrăzneaţă, realizată la cererea a miliarde de telespectatori.
PS: Ţin minte de parcă a fost ieri. În ziua de miercuri, 4 iulie 2012, când am auzit că Guvernul Ponta se întruneşte la ora 20.00 pentru a elabora actele normative necesare bunei desfăşurări a referendumului de demitere a preşedintelui, am avut bănuiala că se va întâmpla o nefăcută. Am decis atunci să nu scriu nimic, ca să nu pară proces de intenţie. Am plecat de la redacţie pe la ora 21, iar o oră mai târziu am accesat Monitorul Oficial.
Nefăcuta, exact cea la care mă gândisem, deja se şi întâmplase: prin ordonanţă de urgenţă adoptată în acea seară, Guvernul Ponta a repus în legea referendumului aşa-numitul „amendament Florin Iordache”, prin care în 2007 se abrogase cvorumul de participare la referendumul de demitere a preşedintelui. Amendamentul fusese eliminat din lege de majoritatea PDL în primăvara lui 2012, dar acum Guvernul Ponta îl reactivase din nou prin OUG. Ce a urmat, se ştie, dar mi-am promis atunci să nu mai acord niciodată totala prezumţie de bună-credinţă unor politicieni. Materialul de mai sus este rezultatul acelei promisiuni.
