Liviu Avram: Câteva întrebări pe care le naşte decizia CCR
Aparent, decizia CCR nu-l ajută pe Liviu Dragnea, dar trebuie văzut ce va scrie în motivare. Decizia prin care Curtea Constituţională a admis sesizarea lui Florin Iordache privind completele de 3 judecători de la Înalta Curte este importantă nu doar prin raportare la cazul individual al lui Liviu Dragnea, aşa cum înclină să facă toată lumea, cât mai ales prin întrebările pe care le rdică şi al căror răspuns îl aşteptăm în motivare, scrie jurnalistul Liviu Avram pe Adevărul.
În primul rând, Curtea va trebui să explice de ce şi-a încălcat propria decizie, propria jurisprudenţă. Anul trecut, când preşedintele Iohannis reproşa premierului Dăncilă că a plecat în concediu şi l-a lăsat la comandă pe Paul Stănescu fără să-i ceară avizul, Curtea stabilea că prerogativa de a sesiza CCR cu conflict juridic este una exclusivă a titularului prevăzut de Constituţie (a premierului, în acel caz), care în principiu nu este transmisibilă. Curtea explica: în momentul în care premierul pleacă în concediu şi îşi deleagă atribuţiile curente către un alt ministru, acestuia din urmă nu i se deleagă şi atributul de a sesiza CCR. Acest atribut devine transmisibil abia în momentul în care premierul este realmente în imposibilitate obiectivă de a-şi exercita funcţia, iar înlocuirea acestuia cu un alt ministru se face, conform Constituţiei, prin antrenarea voinţei preşedintelui.
În momentul în care a plecat în concediu, Liviu Dragnea i-a delegat atribuţiile lui Florin Iordache exact cum a procedat anul trecut şi Viorica Dăncilă cu Paul Stănescu. Constituţia nu prevede, ca în cazul premierului, nicio situaţie în care preşedintele Camerei Deputaţilor să-şi poată delega şi prerogativa exclusivă de sesizare a CCR. Acum, acceptând sesizarea lui Florin Iordache făcută în numele lui Liviu Dragnea, Curtea pare a contrazice ce a spus anul trecut. Şi atunci se pune întrebarea: care dintre deciziile CCR trebuie respectată? Prima? A doua? Sau de la caz la caz? Şi încă: de ce să mai respectăm deciziile CCR, din moment ce Curtea însăşi nu şi le respectă?
O altă problemă pe care o ridică această decizie este că pune în discuţie autoritatea de lucru judecat.
Spre deosebire de cazul completelor de 5, unde CCR a judecat o premieră, situaţia privind specializarea completelor de 3 a mai fost judecată în instanţele regulate. Mai mulţi inculpaţi au ridicat anterior excepţii de nelegalitate a compunerii acestor complete, exact pe motivul că n-ar fi specializate pe corupţie, şi toate au fost respinse prin decizii definitive. Curtea vine acum şi infirmă practic toate aceste sentinţe, iscând din nou o serioasă incertitudine juridică: care decizii sunt de luat în seamă, cele ale instanţelor sau cea a CCR?
Cu decizia de miercuri, completăm bilanţul CCR din ultimii doi ani şi jumătate. De când coaliţia PSD-ALDE a preluat puterea, Curtea Constituţională a judecat 10 conflicte juridice de natură constituţională (instrumentul folosit preponderent de politicieni atunci când nu găsesc alte căi legale ca să-şi rezolve problemele juridice). Dintre acestea, coaliţia PSD-ALDE a câştigat nouă.
