Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu - opinie separată la decizia CCR privind desemnarea premierului Orban
Judecătoarele Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu au formulat o opinie separată la motivarea deciziei CCR privind desemnarea lui Ludovic Orban ca premier după moţiunea de cenzură, apreciind că solicitarea de soluţionare a conflictului juridic între preşedintele României şi Parlament trebuia respinsă.
În opinia lor, decizia luată se bazează pe declaraţii politice, ceea ce constituie "un precedent periculos".
"Considerăm că cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Parlamentul României, în legătură cu desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru, trebuia respinsă ca nefondată, întrucât nu sunt întrunite criteriile definitorii ale unui conflict juridic de natură constituţională, de vreme ce nu a existat nici blocaj instituţional şi nici o interpretare diferită a articolului 103 din Constituţia României; fundamentarea unei decizii a Curţii Constituţionale pe declaraţii politice constituie un precedent periculos pentru jurisdicţia constituţională, tot astfel cum a fost şi negarea valorii de precedent a unei decizii anterioare a Curţii Constituţionale", se arată în opinia separată.
Cele două judecătoare susţin că singurul act juridic care a concretizat intenţia preşedintelui de a demara procedura de învestire a Guvernului a fost decretul prin care a desemnat un candidat la funcţia de prim-ministru. În opinia lor, şeful statului ar fi încălcat art.103 alin. (1) din Constituţie doar dacă nu ar fi procedat la desemnarea unui candidat.
"Însă, o analiză a declaraţiilor politice ale actorilor instituţionali nu ar fi trebuit să capete relevanţă în cadrul unei argumentaţii juridice. Curtea Constituţională nu soluţionează conflicte politice, ci numai conflicte juridice de natură constituţională. Or, declaraţii politice, făcute în alte împrejurări decât cele legate strict de derularea procedurii prevăzută de art.103 din Constituţie, au fost selectate şi interpretate pentru a le conferi un sens din care să rezulte că prim-ministrul desemnat nu ar fi dorit să obţină votul de învestitură şi să conducă un nou Guvern, iar Preşedintele României ar fi realizat o distorsionare a dispoziţiilor constituţionale fără a fi săvârşit vreun act juridic în acest sens", se mai menţionează în opinia separată.
Curtea Constituţională a stabilit, pe 24 februarie, că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL, Ludovic Orban, în funcţia de premier , constatând că desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă ca scop asigurarea coagulării unei majorităţi parlamentare în vederea formării unui nou Guvern. AGERPRES
