Aproximativ 240 de milioane de americani sunt aşteptaţi, marți, 5 noiembrie, la urne pentru a-l alege pe cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite și pe membri Camerei Reprezentanților și o parte din Senat, în cel mai polarizat și tensionat scrutin de până acum. În cursă se află vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul șef de stat republican Donald Trump.

Primii care votează sunt alegătorii din Dixville Notch, un cătun din nord-estul țării, care deschide simbolic, de fiecare dată, alegerile prezidențiale la miezul nopții, dar majoritatea centrelor de vot de pe Coasta de Est se deschid după prânz.

Aproape peste 70 de milioane de americani au recurs deja la votul anticipat, iar rata de participare se anunță istorică, în condițiile unui electorat puternic polarizat.

Cum are loc votarea

Sistemul electoral american este foarte diferit de al altor ţări. În Statele Unite, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect, iar alegerea Kamalei Harris sau a lui Donald Trump pentru a-i succeda lui Joe Biden depinde de un colegiu de electori.

Alegerea noului preşedinte american are loc în două etape. Marţi, 5 noiembrie, cetăţenii fiecărui stat aleg între Kamala Harris şi Donald Trump: acesta este votul popular. Candidatul la preşedinţie cu cele mai multe voturi într-un stat câştigă toţi electorii din statul respectiv. Această regulă este aceeaşi pentru toate statele, cu excepţia statelor Maine şi Nebraska, unde alegătorii sunt alocaţi mai degrabă unei părţi decât celeilalte prin reprezentare proporţională. Apoi, în 17 decembrie, alegătorii din fiecare stat vor vota fie pentru Kamala Harris, fie pentru Donald Trump. Candidatul care va câştiga alegerile va fi cel care va obţine 270 de electori dintr-un total de 538.

Deşi se aşteaptă ca electorii să voteze pentru candidatul partidului lor politic, nu există nicio obligaţie de a face acest lucru. Prin urmare, nu este improbabil (deşi este extrem de rar) ca un mare elector să susţină cealaltă tabără în ultimul moment.

Cum arată ultimele sondaje

Ultimele sondaje indică o cursă "istoric" de strânsă între republicanul Donald Trump şi rivala sa democrată Kamala Harris, iar avantajele mici în statele "swing" sunt cele care vor determina, probabil, câștigătorul. Printre statele-cheie care ar putea înclina balanța se numără Michigan, Pennsylvania și Wisconsin, cunoscute ca "Blue Wall". Așa cum arată datele, sprijinul fluctuează și sunt mulți alegători indeciși, ceea ce înseamnă că rezultatul final va depinde în mare măsură de prezența la vot.

Într-o medie a 337 de sondaje naționale, compilate de The Hill și Decision Desk HQ (DDHQ), Donald Trump este la egalitate cu vicepreședinta Kamala Harris, la 48,3% din intențiile de vot. Modelul de predicție The Hill arată, în prezent, că Donald Trump are șanse de 54% să câștige Președinția SUA.

Vicepreședinta Kamala Harris și fostul președinte Donald Trump rămân într-o cursă strânsă în cele șapte state decisive. Conform unui sondaj al The New York Times și Siena College, publicat duminică, Harris are 49% sprijin în Nevada, 48% în Carolina de Nord, 49% în Wisconsin și 48% în Georgia, în timp ce Trump are 46% în Nevada și Carolina de Nord și 47% în Wisconsin și Georgia. Donald Trump are un avantaj în sondajele din Arizona, cu 49% sprijin față de 45% pentru Harris. În Michigan și Pennsylvania, ambii candidați sunt la egalitate, cu 47% și, respectiv, 48%. În ansamblu, Kamala Harris conduce în cele șapte state-cheie cu un punct, având 48% din sprijinul alegătorilor, comparativ cu 47% pentru Trump, scrie The Hill.

Într-o medie a sondajelor naționale, realizată de The Hill/Decision Desk HQ, Donald Trump este la egalitate cu vicepreședinta Kamala Harris, cu 48,3% din sprijinul alegătorilor. Această marjă strânsă evidențiază competiția acerbă dintre cei doi candidați pe măsură ce se apropie ziua alegerilor. Sondajul Times/Siena aduce vești bune pentru candidații democrați la Senat în statele cheie, 50% dintre alegătorii indeciși afirmând că ar fi "mai predispuși să voteze pentru" un democrat, în comparație cu 45%, care ar prefera un republican. Tendință care sugerează o susținere mai puternică pentru democrați în aceste regiuni esențiale.

Emoții în marile televiziuni

Marile televiziuni americane, care se vor confrunta cu absenţa rezultatelor oficiale în următoarele săptămâni, se pregătesc de o noapte electorală disputată, cu teama de a anunţa un câştigător prea devreme şi pe fondul unui posibil torent de dezinformare.

În 2024, experţii se aşteaptă din nou ca puzzle-ul statelor americane să devină încet albastru, culoarea democraţilor, sau roşu, culoarea republicanilor, şi, odată cu el, să se adauge marii electori până la pragul de 270 care oferă cheile de la Casa Albă.

„Totul se va juca în şapte state foarte disputate, iar în multe dintre ele nu vom avea suficiente date pentru a face o proiecţie până la sfârşitul serii, începutul zilei următoare sau, în unele cazuri, la câteva zile după alegeri”, a declarat pentru AFP Joe Lenski, vicepreşedinte executiv al Edison Research, institutul care furnizează unui consorţiu de televiziuni (ABC, CBS, NBC News, CNN) exit-poll-uri, proiecţii şi numărători.

Pe lângă un sistem de vot complex, procedurile de vot şi de numărare diferă de la o parte la alta a Statelor Unite. Joe Lenski subliniază că Wisconsin şi Pennsylvania, două state-cheie, nu încep numărarea voturilor anticipate până în ziua alegerilor.

Temerile privind violențele post electorale sunt mari. Comercianții din Washington și din alte orașe și-au baricadat magazinele din cauza posibilelor revolte ale celor nemulțumiți de rezultat.

Kamala Harris își va petrece seara alegerilor la Universitatea Howard, o instituţie centrală în formarea elitelor de culoare şi pe care candidata democrată a frecventat-o în anii 1980.