Polițiștii nu au găsit-o acasă pe Elena Udrea, la casa din Corbeanca, unde s-au deplasat în cursul după-amiezei de joi pentru a pune în executare sentința Înaltei Curți de condamnare la închisoare în dosarul Gala Bute, au declarat pentru G4Media.ro surse polițienești. Avocatul Elenei Udrea a declarat după condamnare, potrivit televiziunilor de știri, că Elena Udrea se află în țară.

18.06 Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a anunțat joi că Elena Udrea a putut ieși din țară pentru că nu avea restricţionat dreptul la liberă circulaţie.

18.03 Anul trecut, procurorii DNA au încercat să nu se mai repete episodul din 2018, când Udrea a fugit din România pentru a nu fi dusă la închisoare, însă judecătorii de la două instanţe au refuzat să-i interzică plecarea din ţară.

17.38 Ce dosare mai are Elena Udrea pe rol. Marea problemă din dosarul finanțării ilegale a campaniei prezidențiale din 2009, unde a primit o sentință de 8 ani închisoare în primă instanță. 17.35 Poliția Română anunță într-un comunicat oficial că Elena Udrea a plecat din România joi dimineață, înainte de pronunțarea sentinței definitive prin care a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare. Poliția arată în comunicat că împotriva Elenei Udrea nu erau dispuse măsuri preventive sau interdicții.

17.15 Potrivit surselor G4Media.ro, Elena Udrea nu avea interdicție de a părăsi țara nici alte măsuri preventive. Potrivit legii însă, interdicția de a părăsi țara poate fi luată doar în timpul urmăririi penale sau de către instanța de judecată în timpul procesului. Instanța putea dispune control judiciar, iar în interiorul acestuia măsura suplimentară de nu părăsi localitatea sau țara. Problema este că în stadiul procesual în care se afla Elena Udrea, respectiv judecarea contestației în anulare, aceste măsuri nu mai puteau fi dispuse dat fiind că Elena Udrea exercita o cale extraordinară de atac, au declarat pentru G4Media.ro experți în drept penal.

16.50 Elena Udrea apare pe site-ul Poliției Române la secțiunea persoane urmărite. Ea este încadrată de alți trei fugari: Badea Abel, condamnat pentru infracțiuni la regimul circulației, Bratu Gheorghe Constantin, condamnat pentru furt, și Filip Cosmin Titu, condamnat pentru furt din locuințe.

Foto: Politia Romana " data-medium-file="https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2022/04/Elena-Udrea-data-in-urmarire-Politia-Romana-300x186.jpg" data-large-file="https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2022/04/Elena-Udrea-data-in-urmarire-Politia-Romana.jpg" data-ll-status="loaded" /> Foto: Politia Romana

16.46 Au început procedurile de dare în urmărire internațională.

• UPDATE 16.24 Elena Udrea ar fi ieșit prin țară prin vama Giurgiu, joi dimineața, înainte de condamnare.

Elena Udrea a fost condamnată joi de Înalta Curte de Casație la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, potrivit sentinței pronunțate de complet în sala de judecată. Decizia e definitivă. Instanța a respins constestația în anulare și a menținut sentința de 6 ani închisoare.

Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Dosarul a fost instrumentat de procurorul DNA Marius Bulancea, care a anchetat modul în care a fost organizat din bani publici meciul de box din 2011 de la Romexpo dintre Lucian Bute și francezul Jean-Paul Mendy pentru centura de campion IBF la categoria supermijlocie. Era pentru prima oară când Lucian Bute boxa în fața publicului român pentru o centură de campion în boxul profesionist.

Dosarul DNA a plecat de la investigația jurnalistică realizată de Gazeta Sporturilor. Potrivit procurorilor DNA, citați de GSP, Udrea a hotărât organizarea Galei Bute, după discuții cu Rudel Obreja, după care le-a cerut subordonaților din Ministerul Dezvoltării să găsească soluții pentru finanțarea meciului, „urmărind obţinerea unor beneficii electorale, prin asocierea imaginii sale cu cea a lui Lucian Bute”.

Minuta instanței

• "Cu majoritate, eespinge, ca nefondate, contestațiile în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017.
• Constată că, prin încheierea nr. 210 din data de 19 decembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. 3168/1/2018, reunit la prezenta cauză, s-a dispus admiterea cererii formulate de contestatorul condamnat Obreja Rudel privind suspendarea executării sentinţei penale nr. 181 din 28 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunţată în dosarul nr. 2303/1/2017 de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare. Constată că, prin încheierea din data de 20 decembrie 2018, s-a dispus suspendarea executării deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație ți Justiție în dosarul nr. 2303/1/2017, până la soluţionarea definitivă a contestaţiei în anulare, în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor. În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestației în anulare formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție rămân în sarcina statului.
• În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel la plata sumei de câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru contestatorii condamnaţi Udrea Elena Gabriela şi Breazu Liberiu Tudor până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 627 lei, rămân în sarcina statului. Definitivă.
• Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2022. Cu opinie separată a preşedintelui completului, în sensul de a se dispune: Admiterea contestațiilor în anulare formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție şi condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2303/1/2017; Desființarea în parte a deciziei penale contestate, numai în ceea ce îi priveşte pe condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria;
• Dispune rejudecarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție - Direcția Națională Anticorupție numai cu privire la condamnaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, precum şi a apelurilor declarate de inculpații Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe şi Obreja Rudel şi părţile civile SNTGN Transgaz SA, SPEEH Hidroelectrica SA, SN Nuclearelectrica SA, numai cu privire la acţiunea civilă exercitată împotriva inculpaţilor Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria, Societatea Naţională a Apelor Minerale SA şi Romgaz S.A. împotriva sentinței penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație ți Justiție, în dosarul nr. 1532/1/2015. Anulează formele de executare emise în baza sentinței penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație ți Justiție, în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din data de 5 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2303/1/2017, numai în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Breazu Liberiu Tudor, Nastasia Gheorghe, Obreja Rudel şi Munteanu (fostă Topoliceanu) Ana Maria; Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei penale atacate; În baza art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea contestațiilor în anulare rămân în sarcina statului".

Pedepsele în dosarul Gala Bute și fuga Elenei Udrea în Costa Rica

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în iulie 2019.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018:

• Elena Udrea - şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
• Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea - trei ani de închisoare cu executare
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea - un an şi şase luni cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
• Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii - trei ani de închisoare cu suspendare
• Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme - doi ani şi şase luni cu suspendare
• Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.

Acuzațiile DNA în acest dosar

Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015.

Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Cum a reușit Udrea să amâne punerea în executare a pedepsei

Elena Udrea a recurs la căi extraordinare de atac și a făcut contestație în anulare după decizia Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.

În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.

În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.

Mai exact, instanţa supremă a întrebat CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. De asemenea, ICCJ a întrebat dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.

Distribuie Distribuie Comentarii