Alegătorii germani merg duminică la vot pentru a-și alege parlamentul și, cel mai probabil, pe noul cancelar. Potrivit sondajelor, există o mare probabilitate ca Germania să aibă și o nouă coaliție de guvernare, însă ascensiunea extremei drepte, creditată cu a doua cea mai importantă intenție de vot, poate complica lucrurile.

UPDATE: 19.03 Sondajele efectuate la ieșirea de la urne cu privire la alegerile germane din 2025 au fost publicate și arată că creștin-democrații de centru-dreapta (CDU/CSU) au obținut cel mai mare procent de locuri, cu 29%. Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, s-a clasat pe locul al doilea, cu puțin sub 20 %. Pe locul al treilea s-au clasat social-democrații de centru-stânga (SPD), aflați la guvernare, cu 16%, devansându-i doar pe actualii lor parteneri de coaliție, Verzii, cu 13,5%

UPDATE: 18: 55 Starea de spirit în rândul Verzilor la sediul electoral din cartierul Kreuzberg din Berlin este undeva între anxietate și speranță, relatează corespondentul DW Jens Thureau.

Convorbirile pe coridoare și în sala principală gravitează mai mult pe situația geopolitică actuală decât pe rezultatul efectiv al alegerilor. Mulți se întreabă ce se va întâmpla dacă președintele american Trump devine serios și renunță la sprijinul pentru Ucraina. Gravitatea situației pare să cântărească mai mult decât dacă Verzii obțin 12 sau 14% din voturi la alegerile de astăzi.

UPDATE 18:15 Mulți germani din străinătate, nu au putut să voteze.

Aproximativ 3 până la 4 milioane de cetățeni germani locuiesc în afara țării, deși nu toți au drept de vot. Aproximativ 213 000 de germani care trăiesc în străinătate s-au înregistrat pentru a vota la alegerile de duminică. Acesta a fost un salt semnificativ față de cei 129 000 la ultimele alegeri parlamentare naționale din 2021.

Însă mulți dintre potențialii alegători nu și-au primit buletinele de vot la timp.

Monika Schroeder, care locuiește în statul american Pennsylvania, a declarat pentru DW că și-a primit materialele de vot vineri, cu doar două zile înainte de vot. „Sunt supărată și mă simt neputincioasă, pentru că fiecare vot contează”, a spus Schroeder.

Ea se gândește acum să se alăture unui proces colectiv după alegeri.

Vineri, ofițerul electoral federal al Germaniei, Ruth Brand, a declarat că biroul său a primit plângeri cu privire la documente electorale care nu au ajuns încă sau care abia au ajuns la destinațiile lor din țări străine.

Ea a declarat că biroul său a făcut tot posibilul „pentru a facilita votul prin corespondență al germanilor care locuiesc în străinătate”, dar a adăugat că „nici organismele electorale, nici autoritățile germane nu pot influența livrarea poștală în străinătate”.

UPDATE 17. 56 Datele preliminare ale sondajelor au indicat o prezență potențial ridicată la vot la alegerile germane din acest an.

La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% - o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată la aceeași oră în 2021. Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.

Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.

Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la ora 14.00.

UPDATE 17: 54. Un bărbat de 33 de ani a scos un cuțit într-o secție de votare din orașul Krefeld din vestul Germaniei și a amenințat o altă persoană.

Potrivit poliției locale, bărbatul votase deja, dar a strigat „insulte” și a acuzat pe lucrătorii din secțiile de votare de fraudă electorală.

UPDATE 16. 44 În ziua alegerilor din Germania, un protest deosebit a avut loc în fața Ambasadei germane de la Kiev, unde o activistă FEMEN a ales să atragă atenția asupra ascensiunii extremei drepte germane. Femeia, aproape complet dezbrăcată, față de partidul AfD purtând o mustață falsă și o tunsoare ca cea a lui Adolf Hitler. La costumul său, s-a adăugat o pereche de pantaloni tradiționale bavarezi Lederhosen și o banderolă roșie cu simboluri naziste pe braț, iar pe piept și spate avea inscripționate mesaje provocatoare, „Heil Weidel” și „Weidel Putin sl**”

UPDATE 16. 02 Alegeri în timpul Carnavalului. Pot vota petrecăreții costumați și ușor amețiți de alcool?

Alegerile germane din acest an coincid cu sezonul carnavalului, ceea ce ridică întrebarea: oamenii au voie să voteze costumați? Și dacă au băut o bere? Sau mai multe? Ei bine, în conformitate cu legea electorală, în principiu, este posibil să se voteze și ”costumat”, atâta timp cât prezența unui participant la carnaval nu „pune în pericol ordinea în secția de votare sau nu provoacă deranj public”.

UPDATE 15. 58 Ministerul de Interne al Germaniei a avertizat vineri cu privire la o operaţiune rusă de dezinformare care încearcă să influenţeze campania electorală federală din ţară, cu videoclipuri false răspândite pe reţelele sociale în Hamburg şi Leipzig, relatează Reuters.

Ministerul a declarat că există indicii că această campanie este legată de aşa-numita „Storm-1516”, o operaţiune de influenţă pro-rusă observată anterior în alegerile prezidenţiale din SUA din 2024, care a fost investigată de autorităţile americane.

Agenţiile de securitate din Leipzig şi Hamburg au identificat mai multe false site-uri media şi conturi de social media ca făcând parte din reţea, sporind îngrijorările cu privire la interferenţa Rusiei în procesele democratice.

Astfel, un videoclip difuzat în oraşul Leipzig din estul ţării lăsa impresia că un candidat al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a fost omis de pe o listă electorală şi că nu se mai poate vota pentru partid, potrivit site-ului oficial al oraşului.

Reţeaua „Storm-1516” răspândeşte conţinut înşelător sau fals prin intermediul reţelelor sociale şi al propriilor site-uri web, folosindu-se de relatări senzaţionale pentru a maximiza aria de acoperire, a declarat Ministerul de Interne.

Reţeaua creează mai întâi conturi neautentice de social media şi site-uri pseudo-media ca „somnifere”, umplându-le iniţial cu conţinut neutru sau pro-rus înainte de a le activa pentru dezinformare.

„Oraşul examinează în prezent ce măsuri legale trebuie luate ca urmare a acestor videoclipuri”, au afirmat autorităţile oraşului Leipzig într-un comunicat.

Joi, experţii care lucrează cu Fundaţia Robert Bosch din Germania au declarat că o reţea de peste 700 de conturi false de social media a apărut în ultima săptămână a campaniei electorale din Germania, promovând teze pro-ruse şi demonizându-l pe candidatul conservator la funcţia de cancelar, Friedrich Merz.

UPDATE 15. 38 Ce au promis jucătorii cheie ? Cea mai mare economie a Europei s-a contractat pentru al doilea an consecutiv în 2024, cea mai slabă performanţă din ultimele două decenii. Preţurile ridicate ale energiei joacă un rol important în această situaţie şi rămân o provocare formidabilă pentru gospodăriile şi întreprinderile din Germania. Partidele au prezentat alegătorilor diferite idei pentru a le rezolva.

UPDATE 14. 35 Alegerile din Germania și viitorul Europei ar putea fi hotărâte într-un mic oraș din Bavaria. Landau an der Isar, Kempten și Pfarrkirchen – aceste orașe mici, necunoscute pentru mulți europeni și, de altfel, și pentru mulți germani, ar putea decide politica de migrație a Europei. Cine va ieși în frunte în câteva circumscripții din Bavaria rurală la alegerile generale din Germania, de duminică, va stabili dacă următorul guvern de la Berlin va lua în serios controlul migrației.

UPDATE 13.30 Markus Söder, premierul Bavariei, s-a declarat „foarte încrezător” în ceea ce privește rezultatul alegerilor, care urmează să fie aflat în această seară, în timp ce vota la o secție din orașul Nürnberg (sud-est). „Sper că în cele din urmă vom obține un guvern pentru țara noastră, astfel încât să se poată face schimbări reale și lucrurile să nu continue ca înainte”, a declarat el. Söder este șeful Uniunii Creștin-Sociale (CSU), care este partidul aliat al blocului conservator (CDU/CSU), care este așteptat să se claseze primul loc în aceste alegeri.

UPDATE 12.20 Liderul conservator (CDU) Friedrich Merz a votat la Arnsberg, în vestul Renaniei de Nord-Westfalia, cel mai populat land german, la câteva minute după principalul său rival, Olaf Scholz. „Va fi bine”, a declarat Merz reporterilor în afara secției de votare. Merz, în vârstă de 69 de ani, a devenit liderul Uniunii Creștin-Democrate după ce cancelarul de lungă durată Angela Merkel a demisionat în 2021. În această campanie electorală, el a făcut din limitarea migrației ilegale un subiect central.

UPDATE 14.06 Lidera AfD, Alice Weidel, ar fi votat pentru alegerile federale din 2025 în urmă cu câteva zile. Candidatul AfD la funcția de cancelar a decis să nu voteze la secția de votare și a votat prin corespondență. „Doamna Weidel a trebuit să se decidă la votul prin poștă, deoarece se va întâlni cu echipa ei la Berlin cu mult înainte de publicarea primei prognoze, iar distanța dintre Überlingen de pe Lacul Constance și capitală este foarte mare”, a declarat un purtător de cuvânt al Alicei Weidel.

Făcând acest lucru, ea se poziționează diferit de declarațiile făcute de co-liderul său de partid, Tino Chrupalla, care și-a exprimat în mod repetat rezervele cu privire la votul prin corespondență, potrivit Stern.

UPDATE 12.00 Actualul cancelar social democrat, Olaf Scholz, a votat în Potsdam, Brandenburg, chiar lângă Berlin.

În vârstă de 66 de ani, acesta a condus o coaliție cu Verzii și Democrații Liberi din 2021, dar alianța sa de guvernare a devenit cunoscută pentru luptele interne și s-a prăbușit în cele din urmă în noiembrie anul trecut, după ce Scholz și-a concediat ministrul de finanțe în urma unor dezacorduri privind reformele economice. „Mergeți și decideți în cabina de vot”, a spus el într-un videoclip postat pe social media cu câteva momente înainte de a-și exprima votul.

UPDATE . 11. 47 Sondajele de opinie prevăd o victorie clară a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), iar șansele sunt mari ca liderul acesteia, Friedrich Merz, să formeze noul guvern. Merz nu este fără defecte, inclusiv obișnuința de a vorbi impulsiv, dar un lucru pe care nu-l poate acuza nimeni este lipsa de hotărâre. Rămâne întrebarea: va fi acesta momentul în care Germania va răspunde provocărilor?

UPDATE 11. 45 Politicianul liberal, Konstantin Kuhle (FDP), a criticat aspru restricțiile pentru germanii care locuiesc în străinătate, la alegerile federale. „Este un scandal, pentru că mulți germani din străinătate sunt împiedicați să-și exercite drepturile democratice. Acest lucru este nedemn de o democrație”. Mai ales în cazul alegerilor anticipate, termenele sunt prea scurte, ceea ce înseamnă că multe voturi nu pot fi numărate la timp, a criticat Kuhle. El presupune că „cetăţenii germani individuali ale căror voturi nu au fost numărate, vor ridica obiecţii la rezultatul alegerilor”, scrie T-online.

Cu toate acestea, el nu se așteaptă ca alegerile să fie anulate. „Dar indiferent de chestiunea juridică, alegerile pentru germanii care locuiesc în străinătate sunt în prezent un scandal și un lucru trebuie clarificat: aceste probleme ar fi putut fi evitate”. Kuhle critică Ministerul Federal de Interne și Ministerul de Externe pentru că au „amânat” găsirea unei soluții.

UPDATE: 11.43 „Îți amintești cât de frumoasă a fost cândva Germania?” Inteligența artificială folosită în România și în Europa pentru a „vinde” alegătorilor viziuni idilice. Partidul de extremă dreaptă AfD, din Germania, folosește imagini și clipuri create cu ajutorul inteligenței artificiale care prezintă viziuni idilice ale unei țări care nu a existat niciodată. Modelul este utilizat de partidele extremiste europene, inclusiv de suveraniștii români.

UPDATE 10.42 Președintele german Frank-Walter Steinmeier a votat în districtul Zehlendorf din Berlin, la aproximativ o oră după deschiderea urnelor. El a îndemnat oamenii să vină la urne pentru că votul lor va fi ”decisiv” pentru viitorul țării.

UPDATE 10. 37. Un sondaj recent ARD-Deutschlandtrend a constatat că imigrația și economia au fost prioritare pentru mulți alegători germani.

Dar și alte probleme erau în joc precum războiul, schimbările climatice, sărăcia,educația, sistemul de pensii, inflația, sănătatea.

UPDATE 10.32 Cu ocazia alegerilor federale care vor avea loc duminică în Germania, jucătorii de la Darmstadt şi FC Schalke 04, care se vor înfrunta în cea de-a 23-a etapă a 2.Bundesliga, vor purta tricouri cu inscripţia „Votaţi pentru democraţie! Împotriva rasismului şi a excluziunii”.

UPDATE 10.28 Germania este organizată ca un stat federal și o democrație parlamentară, iar Constituția germană este clară: „poporul votează” („das Volk wählt”). Dar cine sunt „poporul”? Aproximativ 59,2 milioane de germani din Germania vor fi eligibili să voteze astăzi, potrivit Biroului de statistică.

Cu toate acestea, aproximativ 10 milioane de persoane care trăiesc în Germania nu vor putea vota deoarece nu sunt cetățeni germani. Aceasta înseamnă că aproximativ 14% din populația adultă a Germaniei va fi exclusă de la vot din cauza naționalității sale.

UPDATE 10.22. Urnele s-au deschis în toată Germania și se vor închide la ora locală 18.00 (19.00 ora României). Exit-poll-urile vor fi publicate după închiderea urnelor, iar numărarea voturilor va începe imediat. Un rezultat oficial final este așteptat luni dimineață. Pe buletinul de vot sunt înscrise 29 de partide, dar este probabil ca între cinci și opt dintre acestea să obțină suficiente voturi pentru a obține locuri în parlament.Patru oamenii urmăresc funcția de viitor lider al guvernului Germaniei, principalii fiind Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU și Olaf Scholz,actualul cancelar. Actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea Verzilor ecologiști și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) candidează și el pentru postul de cancelar.

La alegerile din 2021, 76,6% dintre alegătorii germani au votat. Deoarece aceasta este prima campanie electorală de iarnă din Germania de mai bine de trei decenii, analiștii se întreabă dacă vremea rece va afecta prezența la vot de data aceasta.

Alegerile federale au loc cu câteva luni mai devreme după ce cancelarul Olaf Scholz, din Partidul Social Democrat (SPD), a primit un vot de neîncredere în Parlament, iar coaliția sa de centru-stânga s-a prăbușit.

Germanii vor vota pentru alegerea membrilor Bundestagului în 299 de circumscripții electorale, dar și pentru un partid politic într-unul dintre cele 16 landuri în care locuiesc.

Potrivit ultimelor sondaje, favoritul este Friedrich Merz, şeful blocului conservator de opoziție CDU/CSU, care poate deveni cel mai mare partid în urma alegerilor de duminică.

CDU/CSU se află la 29% intenții de vot, în scădere cu un punct procentual, în timp ce partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat un punct procentual, ajungând astfel la 21%, se arată într-un sondaj realizat de Forsa.

Social-democraţii lui Scholz au pierdut un punct procentual, ajungând la 15%, în timp ce Verzii şi Democraţii Liberi (FDP), partid favorabil pieţei liberalizate, s-au menţinut la 13%, respectiv, 5%.

O creștere de un punct procentual a obținut și partidul de extremă stângă Die Linke, care are 8%.

Milioane de germani sunt încă indecişi înaintea scrutinului candidaţii şi echipele de campanie ale partidelor sperând să îi poată convinge pe ultima sută de metri pe alegătorii nehotărâţi, potrivit agențiilor internaționale de presă.

Un sondaj realizat de institutul Forsa indică faptul că 22% din alegătorii germani nu s-au hotărât pentru ce partid să voteze, în timp ce într-un sondaj YouGov proporţia este de 20%.

Cum toate partidele refuză să intre într-o coaliție cu extrema dreapta reprezentată de AfD, dat fiind trecutul nazist al țării, Germania se îndreaptă spre o nouă o coaliție tripartită, după cea anterioară, „Semafor”, însă aceasta va fi dificil de realizat, ceea ce înseamnă că ar putea dura și luni de zile pentru a se forma un nou guvern.

Principalele teme sunt controlul imigrației - pe fondul atacurilor armate mortale care au îngrijorat Germania, sporind presiunea asupra partidelor politice de a reforma politica de migrație - dar și economia, cea mai mare din Europa, care se resimte după prețurile ridicate la energie și concurența făcută de China în industria auto.

Principalii candidați la funcția de cancelar

Friedrich Merz, în vârstă de 69 de ani, este un conservator social pro-business și candidează sub sloganul „O Germanie de care putem fi mândri din nou”.

Merz de la Uniunea Creștin Democrată (CDU), partidul fostului cancelar Angela Merkel, este de mai multe luni liderul acestei curse. Cu sondaje în care este cotat regulat la peste 30%, partidul Uniunii – compus din CDU și partidul său soră bavarez, CSU – pare cert că va fi cel mai mare partid și va reveni la cârma politicii germane.

CDU a adoptat o politică mult mai agresivă față de imigrație decât în epoca Merkel a granițelor deschise.

În ultimele săptămâni de campanie, Merz a catapultat imigrația în prim-plan – în asemenea măsură că fost acuzat că a lăsat ușa deschisă pentru colaborarea cu extrema-dreapta.

La sfârșitul lunii ianuarie, a provocat consternare la nivel național când a încercat să treacă în Parlament o legislație care impune controale mai stricte asupra imigrației.

Disponibilitatea sa de a folosi sprijinul AfD în acest scop a trecut peste un tabu în politica germană – chiar dacă în cele din urmă proiectul de lege a fost respins – și a provocat proteste masive în orașele germane.

Într-un interviu la congresul partidului, la începutul lunii februarie, Merz a subliniat pentru CNN că nu se pune problema colaborării cu AfD. Ei sunt împotriva... a tot ceea ce suntem, a ceea ce construim în Republica Federală Germania. Nu există nicio cooperare cu acest partid”, a spus el.

Merz nu este un nou venit în politica germană, aceasta fiind a doua lui încercare după ce a renunțat la politică.

Între 1989 și 1994, Merz a fost membru al Parlamentului European (MEP). Ulterior, a devenit membru al Bundestagului, din partea CDU, până în 2009. Apoi a părăsit politica pentru a lucra ca avocat corporativ, unde a făcut parte din multe consilii de supraveghere, inclusiv la gigantul de investiții BlackRock.

Acum reprezintă orașul său natal, Brilon, și este reputat pe scară largă a fi milionar cu licență de pilot privat.

A avut două încercări eșuate de a deveni șef al CDU, în 2018 și 2021. A preluat oficial conducerea partidului în 2022.

El a promis reguli mai eficiente în materie de azil pentru a limita imigraţia, şi, pentru a relansa economia Germaniei, scăderea impozitelor şi reducerea cu 50 de miliarde de euro a cheltuielilor sociale.

El a promis, de asemenea, o mai mare implicare din partea Germaniei în conducerea Europei şi un sprijin sporit pentru Ucraina, nedorind să excludă o viitoare aderare la NATO a ţării atacate de Rusia.

„În calitate de cancelar german voi participa din nou activ la definirea politicii europene şi cu mine, Germania va avea din nou o voce puternică în cadrul Uniunii Europene", a declarat liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) în cursul ultimului miting de campanie la München.

Olaf Scholz candidează din nou după trei ani în care a fost cancelar.

Partidul actual al cancelarului, SPD, s-ar putea număra printre cei mai mari perdanți ai alegerilor.

Devenind cel mai mare partid la alegerile din 2021, sondajele de opinie arată o tendință de scădere cu aproximativ 10 puncte procentuale. Asta nu doar că i-ar situa în spatele AfD, ci ar putea să fie în postura de a se bate cu Verzii pentru locul trei.

Scholz a ajuns la putere datorită unui val de optimism post-Merkel, dar coaliția sa „semafor” a fost afectată de lupte interne încă de la început. Multe dintre aceste dezacorduri au ajuns în public, iar germanii s-a săturat de disputele fără sfârșit.

Un sondaj din septembrie anul trecut l-a clasat pe Scholz drept cel mai nepopular cancelar german de la reunificare.

Popularitatea lui Scholz este atât de scăzută încât, chiar înainte de startul sezonului electoral au existat zvonuri că partidul său ar fi vrut ca Boris Pistorius, actualul ministru al Apărării, să-l înlocuiască în calitate de candidat.

Scholz a vorbit despre un Zeitenwende (punct de cotitură) în ceea ce priveşte politica de apărare şi creșterea cheltuielilor militare ale Germaniei, dar a fost acuzat că acţionează prea lent sau prea târziu. El promite sprijin european pentru Ucraina „atât timp cât este necesar” şi respinge ideea unei păci dictate.

Alice Weidel, în vârstă de 46 de ani, co-liderul AfD, este primul candidat al partidului pentru funcţia de cancelar de la înființarea acestuia în 2013,. Partidul și-a dat termen patru ani pentru a ajunge la putere.

Anul trecut a fost unul de succes, partidul performând bine în alegerile regionale. A devenit cel mai mare partid din Turingia, o premieră de la epoca nazistă, și a ajuns aproape pe locul doi într-un alt vot regional.

Sondajele de opinie sugerează că popularitatea s-a răspândit la nivel național. Partidul s-a clasat pe locul doi, cu aproximativ 20%, de când au fost convocate alegerile anticipate, iar cifrele au rămas constante.

Weidel s-a bucurat de sprijinul miliardarului Elon Musk şi s-a întâlnit cu vicepreşedintele american JD Vance cu ocazia vizitei acestuia la München, săptămâna trecută.

Weidel care are o parteneră de acelaşi sex din Sri Lanka, a susținut expulzarea în masă a imigranţilor.

Vorbind la un miting uriaș al AfD, la care Musk a apărut prin conferință video, Weidel a spus că unul dintre primele ei acțiuni în calitate de cancelar ar fi „închiderea granițelor noastre, controlarea lor și apoi deportarea tuturor ilegalilor”. Este o politică pe care ea o numește „remigrare” – un termen cu conotații naziste.

De asemenea, doreşte să anuleze sancţiunile împotriva Rusiei, să repare gazoductele Nord Stream şi să dărâme turbinele eoliene - pe care le numeşte „morile de vânt ale ruşinii”. Totuși, acestea furnizează în prezent un sfert din energia electrică a Germaniei.

Miza alegerilor într-un context tensionat pentru Europa

Un eventual interimat prelungit al lui Scholz riscă să creeze un vid de putere într-un moment crucial în care Donald Trump și administrația sa amenință să se dezangajeze față de ajutorul pentru Ucraina și securitatea europeană, în timp ce încercările de a repara relațiile cu Rusia nasc semne de întrebare cu privire la soliditatea alianţei occidentale în ansamblu.

„Chiar şi fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei, nu alături de Putin şi nu izolaţi pe calea către marginile populiste de dreapta. Pentru ca Europa să aibă succes în viitor, Germania trebuie să fie pregătită să îşi asume responsabilitatea de lider”, a scris Mertz, vineri, într-o scrisoare către susţinători.