Turcii votează duminică pentru alegerea președintelui și a membrilor Parlamentului, într-un scrutin tensionat în care, liderul din ultimii 20 de ani al țării, Recep Tayyip Erdogan, își vede amenințată poziția, potrivit ultimelor sondaje, care-i oferă un ușor avantaj principalului lider al opoziției, Kemal Kilicdaroglu.

Deși erau programate inițial pentru luna iunie, alegerile generale și prezidențiale din Turcia au fost devansate pentru 14 mai, după ce țara care se confruntă cu o inflație uriașă a fost lovită în februarie de o serie de cutremure catastrofale, soldate cu peste 50.000 de morți și sute de mii de locuințe distruse, în orașe care au fost practic rase de la fața pământului.

UPDATE 09.35 Analiză XTB: Cum va reacționa lira turcească după alegerile de duminică din Turcia?

Duminica aceasta, Turcia va alege 600 de membri ai Parlamentului și un președinte. Va exista o schimbare la putere după 20 de ani de guvernare a partidului AKP, condus de Recep Tayyip Erdogan?

Pe 14 mai, turcii vor merge la vot pentru a-și alege reprezentanții în parlament și președintele. 64 de milioane de turci au dreptul la vot. Dacă niciun candidat nu obține 50% din voturi, va avea loc un al doilea tur de scrutin pe 18 iunie.

Erdogan este de 20 de ani la putere, dar acestea vor fi primele alegeri după trecerea de la un sistem parlamentar la unul prezidențial, care a avut loc în 2018. Erdogan a fost prim-ministru timp de 11 ani și a devenit președinte în 2014. Este posibil ca partidul AKP să câștige alegerile, dar s-ar putea să nu i se ofere posibilitatea de a guverna singur. Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP) își pierde sprijinul din cauza inflației semnificative și a unei scăderi masive a cursului de schimb. În plus, opoziția a acuzat partidul de guvernământ că a gestionat prost problema după o serie de cutremure din acest an. Detalii aici

UPDATE 09.26 Analist: „Plasamentul României este deopotrivă fatal și inspirat. Regiunea noastră va da arhitectura noii balanțe de putere mondială“

Alegerile prezidențiale din Turcia, care au loc duminică, 14 mai 2023, sunt un moment-cheie în politica internațională, nu doar internă. Occidentul are nevoie să se asigure că statul turc este un aliat împotriva Rusiei, iar Balcanii au nevoie de pace și de stabilitate.

Analistul politic Dorin Popescu este bun cunoscător al geopoliticii răsăritene și atent observator al securității în spațiul Mării Negre. Specialist în politică externă, Popescu a fost diplomat în Rusia (Moscova), Ucraina (Cernăuți) și în Balcani (Sarajevo) și s-a stabilit la Constanța, unde a fondat Asociația Casa Mării Negre. El a acordat un interviu pentru „Adevărul“ explicând ce însemnătate au alegerile din Turcia pentru evoluția Balcanilor, în contextul mondial atât de volatil.

- Din orice punct cardinal ai privi, Turcia este un loc-cheie pe harta lumii. Mai ales pentru Balcani, Turcia domină categoric zona, având un rol strategic la fel de important precum Imperiul Otoman de odinioară. Pot învia imperiile de altădată, așa cum există nostalgia în Est?

- Riscul unui curs neoimperialist la Ankara pare a rămâne relativ redus indiferent de design-ul viitor al sistemului de relații internaționale, de arhitectura relațiilor de putere în noua ordine mondială care se reconfigurează chiar în aceste zile, sub presiunea toxică a unor actori statali maligni. Turcia contemporană a împrumutat deja conduite ireversibile de civilitate și modernitate, este integrată în sisteme de valori incompatibile cu mentalități de tip imperial (de exemplu NATO) și/sau nutrește permanent aspirația de a se integra în altele (UE). Chiar dacă nu mai este total eligibilă, în momentul de față, pentru formate liberale globale precum Summitul Democrațiilor (creat și convocat de Statele Unite), angajamentul său puternic pentru sisteme moderne de valori incompatibile cu mentalitatea și conduitele de tip imperialist pare unul pe termen lung. Ankara nu mai produce sultani. Dealtfel, nici țarii nu mai pot da probe autentice de viață în Est, oricât de mult i-ar gonfla narativele nevolnicilor lor urmași. Ireversibilitatea istoriei ne face imuni la strigoii din sipetele trecutului. O creștere a rolului Turciei în sistemul de relații internaționale, a puterii acesteia la nivel regional, este însă probabilă. Turcia își poate spori unele hegemonii locale și regionale, fără a le însoți cu aspirații sau semne hegemonice de tip imperialist.

Citește interviul complet aici

UPDATE 08.49 Cât de corecte vor fi alegerile din Turcia?

Din 2018, Turcia a trecut de la o republică parlamentară la una prezidențială. Funcția de premier a fost abolită, iar puterea s-a concentrat în mâinile președintelui.

Ca să devină președinte încă din primul tur, un candidat are nevoie de mai mult de 50% din voturi. Dacă niciunul dintre candidații care se înscriu în cursă nu ajung la acest prag, este organizat turul al doilea. Dacă se va ajunge în această situație și acum, turul al doilea ar urma să fie programat pe 28 mai.

Pentru a ajunge să aibă reprezentare parlamentară, un partid trebuie să depășească singur sau într-o alianță pragul de 7% din voturi, potrivit unei legi adoptate anul trecut, care a coborât pragul electoral de la 10% la 7%.

Mizele mari și scorul stâns în sondajele de opinie între cei doi candidați principali la prezidențialele din Turcia au dus la speculații că Erdogan ar putea interveni în alegeri și, dacă va pierde, va contesta rezultatele. Detalii aici

UPDATE 08.47 Cine sunt candidații la președinție și aliații care-i susțin

Președintele Tayyip Erdogan își va pune în joc cele două decenii de domnie pe 14 mai, când se va confrunta cu Kemal Kilicdaroglu, contracandidatul opoziției, în cadrul alegerilor istorice din Turcia.

Sondajele arată că Kilicdaroglu îl devansează în primul tur de scrutin. În cazul în care niciun candidat nu obține mai mult de jumătate din voturi în primul tur, pe 28 mai va avea loc turul doi de scrutin între cei doi candidați principali, scrie reuters.com.

Partidul AK al lui Erdogan, de sorginte islamistă, are ca principal aliat MHP, partid naționalist.

Partidul secularist CHP și alte cinci partide formează o alianță de opoziție care se așteaptă să obțină sprijinul principalului partid kurd HDP, ceea ce îi conferă un avantaj în unele sondaje.

În cursa pentru președinție au rămas doar trei candidați, după ce Muharrem Ince, care reprezintă un partid mic, s-a retras. Detalii aici

Erdogan la moschee, Kiliçdaroglu la mausoleul lui Atatürk înaintea scrutinului

În ajunul alegerilor decisive pentru Turcia, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care îşi simte poziţia mai ameninţată ca niciodată, şi-a mobilizat sâmbătă susţinătorii din Istanbul cu o rugăciune finală la Hagia Sofia, în timp ce Kemal Kilicdaroglu a adus un omagiu la Ankara fondatorului republicii laice, Mustafa Kemal Ataturk, transmite AFP.

Allahu Akbar - „Dumnezeu este cel mai mare" - s-a auzit în momentul sosirii, la apus, a şefului statului în această bijuterie arhitecturală a Istanbulului, scrie Agerpres.

Fosta bazilică bizantină din secolul al IV-lea, pe care a transformat-o în moschee în 2020, este locul pe care preşedintele Erdogan l-a ales pentru încheierea oficială a campaniei.

Campania sa electorală, presărată cu invective şi ameninţări abia mascate la adresa adversarului său, social-democratul Kemal Kilicdaroglu, a numărat până la trei întâlniri pe zi, toate transmise în direct la televizor.

Ultimele sondaje anunţă rezultate strânse , sistematic în avantajul opoziţiei. Chiar şi un al doilea tur ar fi o premieră pentru Erdogan, care a câştigat în primul tur din 2014.

„Statul rămâne”

Revenit sâmbătă în cartierul popular Kasim Pasa unde s-a născut, Erdogan, în vârstă de 69 de ani, a promis că „le va da o lecţie bună celor care vor să divizeze ţara" şi că „vom ieşi mai puternici din urne".

Revenit cu o zi înainte la Ankara, unde va vota duminică, Kemal Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, şi-a încheiat campania cu un omagiu simbolic adus fondatorului republicii turce , moderne şi laice, Mustafa Kemal Ataturk, pe al cărui mausoleu a aşezat garoafe roşii.

„Amintiţi-vă că guvernele vin şi pleacă, doar statul rămâne", şi-a sfătuit Kilicdaroglu susţinătorii. „Alegeţi statul, justiţia şi legea, nu spiritul partizan".

Şeful statului, aflat la putere din 2003, s-a angajat vineri să respecte rezultatele alegerilor prezidenţiale şi legislative la care sunt chemaţi 64 de milioane de alegători.

„Am ajuns la putere prin mijloace democratice, cu sprijinul poporului nostru: dacă naţiunea noastră ia o decizie diferită, vom face ceea ce democraţia cere", a spus el. O dorinţă de legalitate confirmată AFP de un membru al consiliului de conducere al partidului său AKP, Harun Armagan: „Dacă poporul turc spune nu, bineînţeles că o vom accepta".

Pe stradă, opiniile sunt exprimate liber, în pofida fricii de represalii, des formulată: „Ne-am săturat de acest guvern, să sperăm că vom câştiga şi vom avea pace şi dreptate", spune Hafize Timurtas, o mamă kurdă în vârstă de 48 de ani.

Cu toate acestea, teama unor derapaje violente rămâne în marile oraşe după o serie de incidente care au avut loc pe ultima linie dreaptă a unei campanii ultra-polarizate.

Spre deosebire de puterea autocrată „a unui singur om" (Erdogan), care este denunţată de opoziţie, principalul său adversar, Kemal Kilicdaroglu, propune în caz de victorie o conducere colegială, înconjurat de vicepreşedinţi reprezentând cele şase partide ale coaliţiei pe care le reuneşte, de la dreapta naţionalistă până la stânga liberală.

„Nimic nu s-a schimbat”

„Sunteţi pregătit pentru democraţie în această ţară? Pentru a aduce pace în această ţară? Eu sunt, vă promit", a lansat el vineri, în cadrul ultimului său mare miting din capitala Ankara.

„Îţi promit" este, de altfel, sloganul său, refrenul campaniei sale electorale. El promite revenirea la statul de drept şi la regimul parlamentar, separarea puterilor, eliberarea a zeci de mii de prizonieri politici, judecători, magistraţi, intelectuali, soldaţi şi funcţionari publici închişi pentru „terorism" sau „insultarea preşedintelui".

Deriva autoritară din ultimii zece ani, şi mai ales după lovitura de stat eşuată din 2016, o economie încetinită cu o devalorizare a lirei turceşti şi o inflaţie anuală în jur de 40%, au prejudiciat creditul şi popularitatea şefului statului, care promovează marile realizări şi dezvoltarea reală a ţării sale din 2003. Dar Erdogan a recunoscut că are probleme în a atrage electoratul tânăr, dintre care peste 5,2 milioane vor vota pentru prima dată.

O altă necunoscută este impactul puternicului cutremur care a devastat un sfert din sudul ţării, ucigând cel puţin 50.000 de oameni şi generând strămutarea a trei milioane de persoane. „Nu este o bucurie să votăm în mijlocul dărâmăturilor, dar vrem ca guvernul să se schimbe", a spus sâmbătă Dilber Simsek, 48 de ani, refugiindu-se într-un cort în Antiohia distrusă de seism. „Priviţi, au trecut trei luni în care nimic nu s-a schimbat", s-a plâns ea.