Candidații pentru șefia marilor parchete - Parchetul General, DNA și DIICOT, care funcționează cu interimari - vor susține interviurile începând de marți, iar ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ar urma să anunțe propunerile sale în 21 ianuarie. Pentru funcția de procuror general s-au înscris opt candidați, iar pentru conducerile DNA și DIICOT sunt în cursă câte cinci procurori. Favoriți printre procurori ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru  HotNews.ro surse din sistemul judiciar.

Pentru funcția de procuror general și-au depus candidatura 8 procurori: Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu - Marian Drilea - Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache și Răzvan Horaţiu Radu.

Parchetul General funcționează fără procuror-șef plin din luna aprilie, când s-a încheiat mandatul lui Augustin Lazăr. Acesta s-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.

Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au decis atunci ca procurorul șef adjunct Bogdan Licu să preia funcția de procuror general interimar pentru o perioadă de cel mult două luni. De atunci, mandatul acestuia a fost prelungit.

Fostul ministru Tudorel Toader a declanșat o procedură de numire în funcția de procuror general, dar în aprilie i-a respins pe toți cei patru candidați - Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu.

Pentru funcția de procuror-șef al DNA și-au depus candidatura 5 candidați: Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru și Călin Nistor, actualul procuror-șef interimar.

Direcția Națională Anticorupție a rămas fără șef plin în 9 iulie 2018. Atunci, funcţia de procuror-şef al DNA a devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret de preşedintele Klaus Iohannis, după o decizie a Curţii Constituţionale.

Ministrul de atunci al Justiției Tudorel Toader, cel care a și propus revocarea Laurei Codruța Kovesi, a vrut să o numească la șefia DNA pe Adina Florea, ajunsă între timp la Secția de anchetare a magistraților. Preşedintele Klaus Iohannis a respins-o însă de trei ori pe Adina Florea, pe care fosta șefă a CSM Lia Savonea a încercat apoi de șapte ori să o numească la conducerea Secției speciale.

Interimatul la șefia DNA a fost asigurat pentru șase luni de către procurorul Anca Jurma, care în ianuarie 2019 a anunțat că nu mai vrea prelungirea mandatului. De atunci, Călin Nistor, procuror-şef adjunct în mandatul lui Kovesi, este interimar la conducerea DNA.

În mandatul său de ministru al Justiției, Tudorel Toader a organizat concurs și pentru șefia DNA, însă i-a respins pe toți cei 4 candidați: procurorii Marius Iacob, Cristian Lazăr, Elena Grecu şi Florentina Mirică, susţinând că programele de management ale acesotra "nu reflectă situaţia actuală cu care se confruntă DNA şi nici soluţiile necesare pentru rezolvarea problemelor".

Pentru conducerea DIICOT și-au depus candidatura 5 procurori: Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Mandatul la conducerile celor trei instituții este de 3 ani.

Procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

Procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție:

Procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism:

Intervalul de timp alocat fiecărui candidat în vederea susținerii interviului se compune astfel: 30 de minute pentru susținerea proiectului și 60 de minute pentru întrebări și răspunsuri. Intervalul orar 12.00 - 13.30 este alocat pentru pauză.

Comisia din ministerul Justiției care îi va audia pe candidați va fi condusă de către ministrul Cătălin Predoiu, iar membrii comisiei sunt: secretari de stat ai Ministerului Justiției; un procuror (care a urmat cursuri de management și organizare instituțională) desemnat de Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii; un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, desemnat de către directorul Institutului Național al Magistraturii; un specialist în management, organizare instituțională și comunicare, desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de management, București; un psiholog (desemnat dintre psihologii Consiliului Superior al Magistraturii) și un consilier al ministrului Justiției.

Cine sunt candidații pentru șefia Parchetului General

• Horațiu Radu

Din 12 iunie 2019, Horațiu Radu este delegat de Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de adjunct al procurorului General. În perioada 1 iulie 2018 - 11 iunie 2019 a fost procuror la Parchetul General.

Răzvan-Horaţiu Radu este magistrat de carieră şi a fost numit în martie 2011 agent guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene, fiind demis în 2018 după ce a intrat în conflict cu Liviu Dragnea și cu fostul consilier al premierului Dăncilă, Darius Vâlcov.

Dragnea și Vâlcov l-au atacat deschis pe fostul agent guvernamental la CJUE, în 2018, pentru că acesta nu le-a dat aviz pentru acte normative care încălcau legislația europeană.

"Mai este un domn la MAE care se opune la tot ce vine de la Guvern. O să-i propun premierului să avem o analiză serioasă a tuturor celor din guvern care au blocat acte. Nu ştiu ce va face ministrul respectiv cu el. Noi nu mai vrem să ne păcălim cu noţiunea de coincidenţă. (...) Dacă este o reţea, te duci cu gândul la celebrul stat paralel, căci nu se poate, undeva trebuie să există o coordonare. Şi prin judeţe există starea asta. Şi în SUA s-a vorbit de deep state, Trump a ieşit să spună", spunea Liviu Dragnea, în mai 2018, la România TV.

La câteva zile după această declarație, Horațiu Radu a fost demis din funcție de Viorica Dăncilă.

Răzvan-Horaţiu Radu este doctor al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti, specializarea drept penal şi a urmat cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (2001-2003), după care a fost numit procuror, activând succesiv la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman (ca procuror stagiar), Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti şi Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Horatiu Radu a instrumentat cazul pedofilului Emanoil Paiscar, cel care, în 2005, a ademenit o fetiță de 11 ani, cu „ciocolată și șampon”, după cum scria presa de atunci, pentru a o viola, ucide și tranșa cu un fierăstrău. Ulterior, ucigașul s-a sinucis.

Potrivit unei evaluări din 2004, Horațiu Radu a lucrat la 55 dosare de anchetă, dintre care 11 rechizitorii, 386 de dosare de supraveghere, dintre care rechizitorii 32, a trimis în judecată 46 de inculpați, dintre care 14 arestați preventiv și a susținut 86 de concluzii pe latura penală a cauzei. Nu a avut nicio soluție infirmată.

În calitate de agent CEDO, în perioada 2007- 2011 a gestionat formularea de apărări sau executarea hotărârilor CEDO, în aproximativ 2.000 de dosare. Dintre acestea, multe priveau reclamații privind posibila încălcare a drepturilor prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de către instanțele și parchetele din România.

În calitate avocat al Guvernului României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene și la Comisia Europeană, în perioada 2011-2018, a reușit anularea mai multor acte europene defavorabile României. În 2017, România a reușit anularea unei decizii a Comisiei Europene care ne impunea plata a peste 100 milioane de euro cu titlu de corecții financiare.

În 7 ani, România a suferit o singură condamnare la CJUE.

• Laura Oprean

Procurorul Laura Oprean (45 de ani) este numărul doi în Parchetul General. În decembrie 2016, ea a fost numită prim-adjunct al procurorului care la acea vreme era Augustin Lazăr. Odată cu Oprean, a fost numit prim-adjunct al  procurorului general și Bogdan Licu.

Laura Oprean a lucrat la Parchetul Judecătoriei Alba Iulia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj, Parchetul Tribunalului Cluj și Parchetul Curții de Apel Cluj.

Din anul 2006 a lucrat în DNA Cluj, în 2008 devenind șef al structurii. În anul 2009 a fost delegată procuror-șef adjunct al DNA, iar în 2012, când Daniel Morar a preluat conducerea interimară a Parchetului General, Laura Oprean a devenit procuror șef interimar al DNA.

În 2013, a revenit adjunct al DNA, conducerea fiind preluată de procurorul Călin Nistor.

Ulterior, și-a încheiat activitatea la DNA, la cerere, revenind la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în calitate de procuror general al acestei structuri.

• Gabriela Scutea

Gabriela Scutea (47 de ani) este procuror la Parchetul Curții de Apel Brașov. În trecut, a ocupat funcțiile de secretar de stat în Ministerul Justiției și de adjunct al procurorului șef al DNA Laura Codruța Kovesi.

Gabriela Scutea a fost, între noiembrie 2006 - mai 2013, adjunct al procurorului general, care era atunci Laura Codruţa Kovesi, şi era responsabilă pentru activitatea Secţiei judiciare, activitatea de resurse umane şi documentare, ordonator principal de credite (delegat), implementarea programelor cu finanţare externă, precum şi audit.

Ulterior, între mai - august 2013, a fost numită consilier al Procurorului General de atunci, respectiv Tiberiu Niţu.

În ianuarie 2016, în perioada scandalului privind Ordonanța 13, Gabriela Scutea era secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Ea şi-a început activitatea în 1995 ca procuror stagiar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov şi apoi Parchetul de pe lângă Judecătoria Rupea.

În mandatul lui Tudorel Toader, Scutea a candidat fără succes și pentru postul de procuror general și pentru cel de procuror-șef al DNA, fiind respinsă de ministrul de atunci al Justiției.

• Ionel Corbu

Ionel Corbu, avansat recent la gradul de general, conduce Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și a instrumentat dosarul privind mitingul din 10 august 2018

El este cel care a dezvăluit că procurorul Bogdan Pîrlog nu l-a anunţat ierarhic că a fost la mitingul din 10 august 2018 şi că a deschis dosarul în care au fost puşi sub urmărire şefi ai Jandarmeriei. Corbu a susținut că Pîrlog l-a informat abia în 15 august despre prezența sa în piață. Ionel Corbu candidează şi pentru funcția de șef al Secţiei Parchetelor Militare.

• Florin Cășuneanu

Florin Căşuneanu, procuror şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, care în cursul acestui an şi-a dat în judecată instituţia pe care o conduce pentru a i se mări salariul de la 30.000 lei lunar la 33.500 lei pe lună. El candidează și pentru funcția de șef al Secţiei Parchetelor Militare.

• Marian Drilea

Marian Drilea este procuror la DIICOT Brașov. El a fost implicat în scandalul stenogramelor din 2012 legat de dosarul "Motorina". La acea dată, Drilea era procuror DIICOT la Brașov, un apropiat al lui Victor Ponta, pe care acesta l-ar fi vrut pentru funcția de procuror-șef al DNA în locul lui Daniel Morar. Presa a relatat că Drilea s-a aflat în spatele stenogramelor cu președintele de atunci cu Traian Băsescu, Elena Udrea și Dorin Cocoș, stenograme care erau legate de dosarul Motorina. Ancheta îl viza pe șeful Fiscului, Sorin Blejnar, suspectat că favoriza grupări infracționale specializate în evaziune cu produse petroliere. Blejnar a fost condamnat în cele din urma la cinci ani închisoare cu executare în dosarul "Motorina", în decembrie 2016. Drilea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității "Lucian Blaga" din Sibiu în 1996 și-a susținut doctoratul la Chișinau. El a candidat pentru șefia Parchetului Gneral și în mandatul lui Tudorel Toader

• Sorin Vasilache conduce Parchetul Curții de Apel Brașov.

Actualul procuror general interimar Bogdan Licu și-a depus dosarul de candidatură pentru conducerea Parchetului General, dar nu pentru funcția de procuror general, pe care o ocupă interimar din primăvara anului trecut, ci pentru postul de prim-adjunct al procurorului general. Bogdan Licu este acuzat de plagiat în teza de doctorat susținută la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. La începutul lunii decembrie, procurorul general interimar, Bogdan Licu, a fost acuzat de un nou plagiat. Acesta ar fi „copiat mare parte dintr-un capitol pe care l-a scris într-o carte apărută în 2005”, a scris Sorin Semeniuc, pe site-ul linx.crji.org. Este vorba de capitolul „Criminogeneza corupției” care conține, potrivit sursei citate, „fragmente sustrase din opt surse care nu sunt menționate nicăieri”.

• Ioana Albani

Ioana Albani este procuror din anul 2000 și a activat până în 2001 ăn cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Sectorului 1 și la Tribunalul București. A ajuns ulterior la Parchetul General unde, până în 2004, s-a ocupat de combaterea infracțiunilor informatice. În perioada 2004 - 2005, a ocupat funcția de șef al Serviciului de Combatere a Infracțiunilor Informatice în cadrul DIICOT, iar din noiembrie 2005 până în iunie 2006 a fost delegată procuror șef adjunct al DIICOT. Din 2006 a revenit la conducerea Serviciului, după care a fost delegată în 2016 în funcția de procuror șef adjunct al DIICOT (sursa - agenția Mediafax).

În iunie 2008 a absolvit Colegiul Superior de Securitate Națională - Academia Națională de Informații iar în 2006 a urmat un curs de master în "Dreptul informațiilor și securității private Universitatea Ecologica București"

În 2018, Ambasada Statelor Unite la București scria, despre Ioana Albani, că „este unul dintre principalii inovatori în eforturile de anchetare a infraţciunilor cibernetice şi rămâne o promotoare dedicată a eforturilor transfrontaliere de combatere a criminalităţii organizate”.

„În mandatul său la DIICOT, doamna procuror şef Albani a condus ofiţeri ai instituţiilor de aplicare a legii şi procurori în destructurarea cu succes a unor cazuri de fraudă de proporţii prin internet şi infracţiuni cibernetice”, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook a ambasadei.

Atunci, Ioana Albani a primit din partea Ambasadei SUA Premiul „Femei Curajoase din întreaga lume”.

A primit o decorație din partea FBI, pentru combaterea infracțiunilor informatice.

• Viorel Badea

Procurorul Viorel Badea, director adjunct responsabil cu formarea continuă la Institutul NAțional al Magistraturii, a fost procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 6 iar din 2004 procuror la Parchetul Tribunalului București.

În 2015, a devenit procuror șef adjunct la PTB.

A instrumentat cazuri celebre precum cel al hackerului Guccifer și al fratelui lui Nicu Gheară.

• Giorgiana Hosu

Giorgiana Hosu a preluat interimar funcția de procuror-șef al DIICOT în octombrie 2019, după demisia lui Felix Bănilă, în plin scandal legat de cazul Caracal. În 19 decembrie 2019, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins propunerile de prelungire a delegărilor procurorilor Georgiana Hosu (procuror șef) și Oana Schmidt-Hăineală (procuror şef adjunct) la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Anterior, Giorgiana Hosu a fost adjunct al șefului DIICOT, fiind numită în octombrie 2018, la propunerea lui Tudorel Toader. Ea era însă în funcție din luna august, fiind delegată pentru 6 luni.

Hosu a fost adjunct al DIICOT și în perioada 2013-2015, după ce, anterior a condus vreme de cinci ani Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare al instituției. După ce Alina Bica și-a dat demisia în 2015 din funcția de procuror-șef al instituției, Giorgiana Hosu a preluat interimatul la șefia instituției.

Giorgiana Hosu a pierdut, în anul 2015, cursa pentru șefia DIICOT, aceasta fiind câștigată de Daniel Horodniceanu.

Printre dosarele instrumentate de ea se numără și cel al omului de afaceri israelian Sorin Beraru, care a fost cercetat pentru fraudarea cu peste 3,5 milioane de dolari a societăţii CICO. După ce a încercat să o mituiască pe Giorgiana Hosu cu jumătate de milion de euro pentru a renunţa la anchetă, Sorin Beraru a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Ea s-a ocupat și de dosarul omului de afaceri Hassan Awdi, condamnat la opt ani închisoare în dosarul falimentării CFR Mesagerie și pe cel al lui Omar Hayssam, care a primit 24 de ani şi patru luni închisoare în dosarul "Manhattan".

Dan Hosu, soțul Giorgianei Hosu, a fost reținut de DNA în dosarul privind S.C Carpatica Asig S.A, însă judecătorii instanței supreme au respins cererea de arestare preventivă, el fiind plasat sub control judiciar. La acea vreme, unele voci susțineau că dosarul soțului său ar fi fost unul dintre motivele pentru care aceasta a pierdut concursul pentru șefia DIICOT. Dan Hosu, în calitate de administrator al unei firme, a fost acuzat de trafic de influenţă, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi dare de mită. DNA l-a trimis în judecată în anul 2017.

• Daniel Horodniceanu

Daniel Horodniceanu s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut.

El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași.

El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august - decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 - mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 - iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 - octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 - iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 - iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 - iunie 2012).

În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

Cine sunt candidații la șefia DNA

• Călin Nistor

Călin Nistor a fost delegat în funcția de procuror-șef al DNA în februarie 2019, după ce Anca Jurma a anunţat, la începutul lunii ianuarie, că nu mai doreşte prelungirea mandatului de şef interimar. El a fost adjunct al procurorului șef al DNA din mai 2013.

În noiembrie 2019, Călin Nistor explica scăderea vizibilă a activității direcției prin faptul că s-a redus numărul sesizărilor, el susținând că în 9 luni DNA a primit doar 25 de sesizări.

"Am primit 25 de sesizări în 9 luni de zile, faţă de mult mai multe în anii trecuţi. Or, ca să deschid un dosar, trebuie să fiu sesizat. Un procuror nu stă pe stradă să tragă cu urechea, trebuie să fie sesizat. Nu va confirma nimeni că vreun şef de instituţie a primit directive să nu mai sesizeze. Dacă într-un an de zile primim 25 de sesizări, din ce pot eu deschide cauze penale?”, a declarat Nistor la Adevărul Live.

Şeful DNA a mai spus că Direcţia este afectată la nivelul capabilităţii de punere în aplicare a mandatelor de interceptare după decizia CCR din 2016, prin care a fost interzisă colaborarea cu SRI.

"Eu nu ştiu de vreo instanţă care să fi stabilit în mod oficial că SRI-ul a efectuat acte de urmărire penală. SRI-ul se limita la acele operaţiuni tehnice, de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere. Toată lumea ştia, toată clasa politică ştia că acele mandate erau puse în aplicare de către SRI. Nu înţeleg de unde a fost surpriza. Păi au creat alte structuri care să pună în aplicare aceste mandate? În acest moment, este un domeniu unde suntem descoperiţi”, a mai declarat Nistor.

De asemenea, el a mai spus că la acest moment DNA are un deficit de personal de 25%.

• Crin Bologa

Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea.

• Mariana Alexandru

Mariana Alexandru a revenit în rândul magistraților după ce se pensionase în septembrie 2014, din funcția de procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA, șef al Secției fiind la vremea respectivă Lucian Papici.

A lucrat în dosare precum "Zambaccian", "Gala Bute", dar și în cauzele în care au fost vizați Cătălin Voicu sau fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, potrivit Mediafax.

În 2019, Secția pentru Procurori a CSM i-a respins în trei rânduri delegarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției sau la DIICOT, la cererile lui Bogdan Licu și Felix Bănilă.

În septembrie 2019, aceasta a reușit să intre în rândurile DIICOT după ce a câștigat un concurs organizat de această structură, dar în scurt timp a cerut din nou CSM transferul la PÎCCJ. (sursa -  Monitorul Justiției ). La momentul pensionării sale, luju.ro scria „în exclusivitate cum a fost lucrată fosta procuroare DNA Mariana Alexandru (foto stanga), de Direcția Națională Anticorupție pentru a fi forțată să plece din parchetul anticorupție și chiar din magistratură”.

„Pensionată subit în 2014, Mariana Alexandru a primit în urmă cu câteva zile documentul care confirma informația care circula de mult în mediile judiciare. Și anume că Mariana Alexandru a fost amenințată cu dosare penale, daca nu pleacă din magistratură. Deși nu poate fi suspectată ca fiind un procuror ușor de intimidat, Mariana Alexandru a decis in 4 septembrie 2014, după orele 18.00, să plece din DNA și să demisioneze din magistratură, fiind conștientă că în plină dictatură a Binomului, putea fi distrusă, fără probe”, potrivit unui articol publicat de luju.ro la acel moment.

• Camelia Elena Grecu

Camelia Elena Grecu este procuror la structura centrală a DNA. Din 2009 și până în 2016, ea a condus Parchetul Curții de Apel Constanța. Ea a candidat la șefia DNA și în mandatul lui Tudorel Toader.

Ionuț Botnaru conduce Parchetul Curții de Apel Ploiești. El a condus și DIICOT Ploiești.

Cine sunt favoriții

Cătălin Predoiu spunea, în decembrie, după depunerea candidaturilor, că speră să nu existe situația din mandatul lui Tudorel Toader, când niciun candidat nu a trecut de interviuri.

Favoriți printre procurori ar fi Răzvan Horațiu Radu pentru funcția de procuror general, Călin Nistor și Crin Bologa pentru șefia DNA și Ioana Albani și Viorel Badea pentru DIICOT, au declarat pentru HotNews.ro surse din sistemul judiciar. Cu șanse bune la șefia Parchetului General este cotată și Gabriela Scutea.

Procedura de selecție a șefilor marilor parchete, declanșată de Cătălin Predoiu în 2 decembrie 2019, se va desfășura conform acelorași norme legale criticate de organismele internaționale, de secția pentru procurori a CSM și de majoritatea magistraților, fiind percepute drept un pericol pentru justiție, au avertizat Forumul Judecătorilor din România și Inițiativa pentru Justiție.

Comparând anunțul lui Cătălin Predoiu cu anunțurile fostului ministru al Justiției Tudorel Toader referitoare la aceste selecții, se observă că aceste proceduri sunt practic similare până la identitate sub aspectul formalităților pre-interviu, modalității de desfășurare a interviului și criteriilor de evaluare. Diferența esențială între procedurile inițiate de către Tudorel Toader și cele inițiate de actualul ministru de justiție este doar persoana ministrului, în condițiile în care ambii au promis o evaluare corectă a candidaților, pentru binele justiției, afirmă cele două asociații ale magistraților.

De asemenea, cele două asociații îi ceruseră ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să nu declanșeze procedura de numire a noilor șefi la DNA, Parchetul General și DIICOT înainte de a modifica legislația în conformitate cu recomandările Comisiei Europene (raportul MCV), Comisiei de la Veneția, GRECO și Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

• Rapoartele GRECO privind România din 2018 și 2019 au reiterat recomandarea ca procedura pentru numirea în și revocarea din funcțiile cele mai înalte din parchet, cu excepția procurorului general, să se facă printr-o procedură transparentă și bazată pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se acorde un rol mai important în această procedură. S-a subliniat că această recomandare a rămas neimplementată și că modificările legislative recente privind sistemul judiciar, cu referire expresă la Legea nr. 242/2018, au sporit riscurile de periclitare a independenței și imparțialității organelor de urmărire penală.
• GRECO a arătat că este preocupat de faptul că autoritatea supremă privind deciziile de recrutare în cadrul sistemului judiciar rămâne la ministrul justiției și că, în plus, această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este intensificată prin limitarea dreptului președintelui României de a refuza numirea candidaților propuși la doar o singură dată pentru motive de oportunitate.
• Comisia de la Veneția, prin Avizul privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, a arătat că este necesar să se păstreze un echilibru între nevoia de legitimitate democratică a numirii conducătorului parchetului, pe de o parte, și exigența de depolitizare, pe de altă parte.
• Din această perspectivă, în cazul în care se recurge la un mecanism de numire cu implicarea puterii executive și/sau legislative, sunt necesare garanții suplimentare pentru a diminua riscul de politizare a procuraturii, motiv pentru care implicarea efectivă a unui consiliu judiciar sau a unui consiliu pentru procurori, dacă o astfel de structură există, este esențială, reprezentând o garanție de neutralitate și de expertiză profesională, apolitică.
• Interimatul în funcțiile de conducere din Ministerul Public reprezintă, într-adevăr, o variantă „de avarie”, dar prin faptul că delegările în aceste funcții se fac de Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru perioade de maxim 6 luni, garantarea independenței de factorul politic este, fără îndoială, mai riguros respectată decât în cazul numirii pentru un mandat de 3 ani printr-o procedură în care selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea - președintele României - orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni. Pentru aceste motive, considerăm că un indiciu cu privire la faptul că și ministrului Justiției îi pasă de independența magistraților, de cetățeni (inclusiv de cei care au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției) și de lege (inclusiv de calitatea acesteia și de conformitatea cu standardele minimale internaționale), va rezulta din capacitatea sa de a se abține de la a utiliza un instrument de natură a afecta independența justiției".