Celelalte scrutine organizate în SUA în paralel cu alegerile prezidențiale
Alegătorii americani decid marţi, 5 noiembrie, cine va prelua controlul asupra Casei Albe, dar sunt în joc şi un nou Congres şi soarta a zeci de mii de aleşi, în timp ce problema avortului face obiectul mai multor referendumuri locale, informează news.ro.
Pe lângă alegerea celui de-al 47-lea președinte, milioane de alegători americani vor decide soarta membrilor aleşi ai Congresului, format din două camere legislative la fel de puternice: Camera Reprezentanţilor şi Senatul.
Unsprezece din cele 50 de state americane vor alege noi guvernatori. Cea mai puternică personalitate politică dintr-un stat, guvernatorul deţine puterea executivă asupra foarte multor competenţe care nu intră în atribuţiile guvernului federal.
Robert F. Kennedy îi îndeamnă pe simpatizanții săi să nu voteze pentru el, ci pentru Donald Trump
Robert F. Kennedy Jr., candidat retras din cursa pentru alegerile prezidenţiale din SUA, dar al cărui nume a rămas pe buletine de vot, le-a cerut susţinătorilor săi luni să nu voteze pentru el, ci pentru Donald Trump, transmite agenția de presă DPA, preluată de Agerpres .
Kennedy, care acum îl susţine pe republicanul Donald Trump împotriva democratei Kamala Harris, nu a reuşit să obţină eliminarea numelui său de pe buletinele de vot în câteva state disputate, după ce s-a retras din cursă.
„Indiferent în ce stat trăiţi, NU votaţi pentru mine. Să-l aducem pe Preşedintele Trump înapoi la Casa Albă şi pe mine la Washington ca să putem Face America Sănătoasă Din Nou, să punem capăt războaielor nesfârşite şi să ne apărăm libertăţile civile”, a scris el pe rețeaua socială X.
Donald Trump a evocat perspectiva de a-l numi pe Robert F. Kennedy Jr., cunoscut ca un activist anti-vaccinare, într-un rol în echipa sa de politici de sănătate dacă va câştiga alegerile.
La sfârşitul lunii octombrie, Curtea Supremă a SUA a respins cererea lui Kennedy de a i se elimina numele de pe buletinele de vot în statele potenţial decisive Wisconsin şi Michigan. Kennedy este îngrijorat acum că ar putea deturna voturi de la Trump.
Robert F. Kennedy, în vârstă de 70 de ani, provine din dinastia Kennedy, tradiţional democrată, dar şi-a anunţat susţinerea pentru Donald Trump în urmă cu câteva săptămâni, notează DPA.
Cine este Donald Trump, candidatul republican pentru Casa Albă
Donald Trump a fost unul dintre personalitațile dominante din politica americană a ultimului deceniu, iar acum se află pentru a treia oară consecutiv în cursa pentru Casa Albă. Trump, în vârstă de 78 de ani, se bucură de publicitate și ridiculizare în egală măsură pentru remarcile sale uneori prostești și alteori extravagante.
Candidatul republican, care recent a țintit-o pe rivala sa politică Kamala Harris lucrând la McDonalds și conducând un camion de gunoi, a fost în numeroase ocazii subiectul unor glume sau al unor gafe jenante.
Atât fanii, cât și criticii l-au ironizat pe fostul președinte transformând unele dintre cele mai memorabile momente ale sale în meme-uri. De la așezarea mâinilor pe un glob luminos ca un personaj din „Stăpânul Inelelor”, până la strigătul către un băiat care tundea peluza Casei Albe sau că s-a împins pentru a apărea în centrul unei fotografii de grup NATO, Daily Mail prezintă unele dintre momentele Trump preferate de internet.
Trump și Harris, viziuni total diferite asupra politicii externe
Vicepreşedinta SUA Kamala Harris, o democrată, îl înfruntă pe fostul preşedinte Donald Trump, un republican, în cursa pentru alegerile prezidenţiale din SUA, care ar putea fi decisă, marţi, de o diferenţă foarte mică de voturi în şapte state-cheie. Cei doi sunt puternic divizaţi în ceea ce priveşte rolul pe care SUA ar trebui să îl joace în viaţa americanilor şi a lumii în general, comentează France24, potrivit news.ro.
Republicanul Donald Trump şi democrata Kamala Harris oferă alegătorilor americani un viitor extrem de diferit pentru următorii patru ani. În timp ce Trump propune izolaţionismul şi cedarea rolului SUA în conducerea internaţională, Harris vede stabilitatea într-o ordine globală bazată pe parteneriate şi diplomaţie cu America la cârmă, ca întotdeauna.
Cele cinci probleme-cheie ale campaniei
Totul, de la economie la politică externă, pare să îi opună pe cei doi candidaţi la alegerile prezidențiale din SUA: democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump, comentează AFP, potrivi news.ro, care prezintă marile teme politice ale acestei campanii calificate drept istorică.
Pentru Donald Trump, problema frontierelor este „subiectul numărul unu”. Este, de asemenea, cel mai sensibil subiect al campaniei: în timpul preşedintelui Biden, ţara a cunoscut un vârf al intrărilor ilegale.
De asemenea, după trei ani de inflaţie ridicată, puterea de cumpărare este o preocupare majoră pentru mulţi americani.
democrata Kamala Harris se prezintă drept candidata clasei de mijloc şi doreşte să creeze o „economie a posibilităţilor”. Deşi a preluat unele dintre angajamentele lui Joe Biden privind impozitarea celor bogaţi, ea le-a temperat.
În ceea ce privește avortul, problema ar putea încuraja cetăţenii tradiţional mai puţin politizaţi să meargă la urne, în special femeile, ceea ce ar putea fi în beneficiul democraţilor. În paralel cu alegerile prezidenţiale, au loc referendumuri pe această temă în zece state.
Vedetele care îi susțin pe Donald Trump și pe Kamala Harris
În încercarea de a-i face pe americani să voteze pentru unul dintre cei doi candidați pentru alegerile prezidențiale din SUA 2024, celebritățile americane s-au împărțit în două tabere, susținătorii lui Donald Trump și cei ai Kamalei Harris, relatează Sky News.
Donald Trump beneficiază de susținerea unor figuri celebre din diverse domenii, inclusiv de la Elon Musk, fondatorul companiilor X (fostul Twitter) și Tesla, care a fost vocal în susținerea unor politici de dreapta. Elon Musk a donat 75 de milioane de dolari unui grup de campanie pentru Trump și l-a susținut în discursuri la mitinguri publice.
Alături de el, fostul wrestler Hulk Hogan, astronautul Buzz Aldrin, Mel Gibson, Dennis Quaid, Jon Voight, Jake Paul și alții îl susțin pe Donald Trump.
Kamala Harris beneficiază de sprijinul unor personalități de top din diverse domenii, printre care Madonna, fostul primar al New York-ului Michael Bloomberg și starul NBA LeBron James.
Alături de aceștia, regizorul J.J. Abrams, actrița Kerry Washington și cântăreața Taylor Swift și-au exprimat susținerea pentru Harris, contribuind la campania sa cu mesaje publice și fiind prezenți la evenimentele din campanie.
Ce sunt „swing states” și de ce sunt considerate puncte-cheie în alegerile prezidențiale din SUA
Un „swing state” sau „purple state” este statul care poate fi câștigat atât de candidatul democrat, cât și de cel republican. De obicei, în statele în care locuitorii sunt nedeciși, candidatul care câștigă o face la o diferență mică de voturi.
Potrivit sistemului electoral american, care este total diferit față de celelalte din lume, un candidat trebuie să obțină cel puțin 270 din cele 538 de voturi din Colegiul Electoral pentru a câștiga alegerile prezidențiale. Fiecare stat oferă un anumit număr de electori, în funcție de mărimea lui.
Candidații intră în cursa pentru Casa Albă având deja în spate sprijinul unor state, însă nu pot câștiga alegerile doar cu sprijinul acestor state. De aceea este capital rolul jucat de aceste „swing states”. Ele înclină balanța, de cele mai multe ori, decisiv.
Cine este Kamala Harris, candidata democrată pentru Casa Albă și prima vicepreședintă din istoria SUA
În vârstă de 60 de ani, Kamala Harris s-a născut în Oakland, California, unul dintre cele mai progresiste state americane.
Senatoare de California, Kamala Harris a fost prima femeie de culoare și de origine asiatică nominalizată pentru funcția de vicepreședinte al SUA de către unul dintre cele două partide majore ale țării.
În 2021, Kamala Harris a intrat în istorie, devenind prima femeie şi primul american de culoare care ocupă funcţia de vicepreşedinte al SUA. O politiciană moderată, pragmatică și una dintre fostele rivale ale lui Biden în alegerile primare democrate, Harris a avut o carieră în procuratură, înainte de a fi aleasă în Senatul SUA în 2016.
Cursă extrem de strânsă la alegerile SUA 2024
Kamala Harris, candidată la alegerile prezidențiale din Statele Unite din partea Partidului Democrat, a votat deja luni, 4 noiembrie, prin corespondență, relatează varianta online a postului de televiziune FOX16.
Potrivit Kamalei Harris, viitoarea cursă prezidențială va fi tensionată. Vicepreședintele SUA a cerut americanilor să-și exprime opiniile în alegeri, subliniind că voturile lor sunt critice.
Cel mai recent sondaj publicat luni, cu mai puțin de 48 de ore înaintea alegerilor, arăta că Harris înregistrează un avans față de Donald Trump în statele indecise.
Peste 240 de milioane de americani votează la alegerile SUA din 2024
Peste 240 de milioane de americani sunt chemaţi să îşi aleagă preşedintele. Câteva zeci de milioane – peste 76 de milioane mai exact – au votat deja anticipat până duminică, 3 noiembrie.
La alegerile din SUA se ţine cont de particularităţile şi importanţa statelor în sistemul federal american. Astfel, în Statele Unite, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect, iar alegerea Kamalei Harris sau a lui Donald Trump pentru a-i succeda lui Joe Biden depinde de un colegiu de electori. Marţi, 5 noiembrie, deşi cetăţenii americani merg la urne pentru a vota, nu ei sunt cei care vor face alegerea finală, potrivit News.ro .
Este o bătălie care va decide cine va conduce cea mai bogată şi mai puternică ţară din lume timp de patru ani. Kamala Harris, care ar fi prima femeie preşedinte, sau Donald Trump, care doreşte să revină în funcţie după mandatul 2017-2021.
Ei au păreri diferite în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina şi NATO, tarifele care ar putea declanşa războaie comerciale, dreptul la avort, taxe şi principii democratice de bază.
Alegerile din acest an se anunţă a fi o cursă extrem de strânsă. Conform majorităţii sondajelor, Kamala Harris conduce în intenţiile de vot la nivel naţional, dar marja pe care o are este extrem de mică şi scade pe măsură ce se apropie scrutinul.
Alegeri SUA 2024. Cum funcționează sistemul de vot american și cine sunt ceilalți candidați
Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect într-un singur tur de scrutin.
Alegătorii marchează pe buletinul de vot sau pe o maşină de vot căsuţa corespunzătoare candidatului la preşedinţie pe care îl aleg (şi vicepreşedintele său).
Ei pot alege între Donald Trump sau Kamala Harris, dar şi alţi candidaţi marginali, precum candidata Partidului Verde, Jill Stein, sau Robert Kennedy Jr, independent care îl susţine pe Donald Trump.
În realitate, însă, americanii nu votează direct pentru aceste nume, ci pentru cei 538 de electori care alcătuiesc ceea ce se numeşte Colegiul Electoral.
Ei sunt cei care vor vota în numele electoratului pentru unul dintre cei doi candidaţi. Pentru a fi ales preşedinte, un candidat trebuie să obţină voturile a cel puţin 270 dintre aceştia.
Cine sunt marii electori la alegerile SUA 2024
Fiecare stat are un număr de electori raportat la numărul de reprezentanţi pe care îi are în Congres: 100 de senatori – doi pentru fiecare stat – şi 435 de reprezentanţi, distribuiţi în funcţie de populaţia statului.
Rezultă astfel un total de 535 de electori, la care se adaugă trei alocaţi Washington D.C., capitala ţării, care nu are niciun reprezentant în Congres.
În acest an, cel mai populat stat, California, are 54 de electori. Cel mai puţin populate state, precum Alaska, Delaware şi Vermont, au fiecare câte trei electori. Aceste cifre se pot modifica în funcţie de recensământ.
Cu alte cuvinte, cu cât un stat este mai populat, cu atât numărul de electori este mai mare. În California, de exemplu, există 54 de electori pentru 39 de milioane de locuitori. În Wyoming, pe de altă parte, există doar 3 electori pentru puţin peste 586.000 de locuitori.
Reprezentanţii alegătorilor în Colegiul Electoral sunt numiţi în mod diferit în fiecare stat. Aceştia sunt adesea aleşi locali sau susţinători aleşi de partide.
Desemnarea modului de vot în Colegiul Electoral se bazează pe principiul „câştigătorul ia totul”, adică: acel candidat care obţine majoritatea voturilor într-un anumit stat câştigă toate voturile reprezentative alocate statului respectiv în Colegiul Electoral. Excepţiile sunt Nebraska şi Maine, unde „marii electori” sunt alocaţi pe o bază proporţională.
Ce înseamnă statele-cheie la alegerile SUA din 2024
Acest sistem înseamnă că un candidat poate câştiga cursa pentru Casa Albă fără a avea cel mai mare număr total de voturi la nivel naţional.
S-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a fost ales preşedinte al SUA, deşi contracandidata sa, democrata Hillary Clinton, câştigase votul popular cu o marjă de două procente faţă de el.
Timp de mai multe săptămâni, toate privirile au fost aţintite asupra aşa-numitelor „swing states”, state-cheie, state-pivot sau chiar „purple states”, adică state „violet”, pentru că pot deveni fie roşii, adică pot fi câştigate de republicani, fie albastre, culoarea democraţilor.
Anul acesta, există şapte „swing states”: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania şi Wisconsin. Împreună, acestea reprezintă 93 de voturi reprezentative valoroase.
Cum este certificat votul la alegerile SUA 2024
Odată ce rezultatele finale au fost comunicate presei, mai sunt de parcurs o serie de etape. Cele 3.000 de comitate ale ţării (unităţi administrativ-teritoriale) au termen până la 11 decembrie pentru ca rezultatele să fie certificate oficial de statul lor. Aceste perioade permit soluţionarea eventualelor contestaţii sau depunerea de apeluri.
Apoi, la 17 decembrie, „marii electori” se reunesc oficial în capitalele statelor lor respective pentru a-şi exprima votul solemn pentru preşedinte şi vicepreşedinte. Voturile trebuie să fie primite de Washington înainte de ziua de Crăciun.
La 6 ianuarie, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, voturile vor fi numărate oficial, iar preşedintele Senatului va putea anunţa rezultatul alegerilor.
Statele Unite nu vor avea un nou preşedinte până la 20 ianuarie 2025. În această zi, Ziua Învestirii, el va depune jurământul şi va intra în Casa Albă începându-şi oficial mandatul.
