Secțiile de votare pentru primul tur la alegerile prezidențiale 2024 s-au deschis duminică dimineață. Scrutinul se desfășoară pe parcursul a 14 ore – de la ora 7:00 până la ora 21:00. În momentul închiderii secțiilor de votare vom afla și primele rezultate exit-poll.

La alegerile prezidențiale 2024 românii își vor alege președintele pentru următorii 5 ani. Un președinte poate avea cel mult două mandate (fiecare a câte 5 ani). După alegerile prezidențiale 2024 noul președinte își va prelua mandatul în data de 21 decembrie 2024.

La alegerile prezidențiale 2024, numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente este 18.008.480 de cetățeni, conform informațiilor Autorității Electorale Permanente (AEP). 989.230 de cetățeni cu domiciliul în străinătate pot vota la alegerile prezidențiale 2024.

Numărul persoanelor care au dreptul de vot interzis este de 19.365 cetățeni, conform aceleiași surse care a oferit informații despre alegerile prezidențiale 2024.

LIVE – Prezența la urne:

15.27 Prezența la vot la ora 15, în România, este 29,21%, identică cu cea de la aceeași oră de la scrutinul din 2019.

Peste 5.270.000 de cetățeni au votat în România până la ora 15, potrivit datelor furnizate de AEP.

În străinătate, au mers la urne aproximativ 493.000 de persoane până la aceeași oră.

Prezența totală la vot, în România și diaspora, este de 32,01 % până la ora 15.

14:56

Coadă s-a format și la Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”din Iași.

14:52

La secția de votare 121 din municipiul Cluj-Napoca zeci de persoane așteaptă să își exprime opinia electorală.

Coadă la secția de votare 121 Cluj-Napoca. Sursa foto: Victor Wagner, observator vot Funky Citizens

14:28

Și în diaspora, votul se revigorează. Până duminică la ora 14:00, un număr de 426.793 de români din străinătate au votat la alegerile prezidenţiale. Dintre ei, 422.566 au votat pe liste suplimentare.

În 2019, până la aceeaşi oră, votaseră 440.032 de români din străinătate.

14:01

Prezența la vot, în România, la ora 14, a fost 24,67%, mai mică decât cea de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când a fost 25%.

13:13

Prezența la vot în România și diaspora, la ora 13, este de 21,99 %. Aproape 4 milioane de români au mers la urne, atât în țară, cât și peste graniță. La scrutinul din 2019, numărul total al celor au fost la vot la aceeși oră depășea 4.168.000.

3.960.071 de români au votat până la ora 13, în România și în străinătate. Numărul este mai mic comparativ cu aceeași oră de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când 4.168.942 de persoane au fost prezenți la urne, în total, în țară și peste hotare.

Până la ora 13, în România, aproximativ 3,6 milioane de cetățeni au votat, înregistrându-se o prezență la vot de 19.91%, față de 20.68% cât a fost la scrutinul de acum 5 ani. Atunci, numărul celor se prezentaseră la secțiile de votare depășea 3.760.000.

12:17

Protestatarul Marian Moroșanu, cunoscut sub numele „Ceaușescu”, a fost amendat de polițiști, fiind acuzat că i-a „adresat cuvinte jignitoare” președintelui Klaus Iohannis, la ieșirea acestuia de la vot. „Ceaușescu” spune că a fost ridicat de jandarmi și dus la Poliție, iar unul dintre jandarmi i-a șters filmarea din telefon.

12:00

Prezența la ora 12.00 în țară era de 15,06%, mai aproape față de cea din 2019, când s-a înregistrat 15,82. Practic, ritmul votării a crescut după ce în urmă cu trei ore prezența de acum era mai mică cu aproape 15% față de acum cinci ani.

11:16

La ora 11, prezența în țară și străinătate, la alegerile prezidențiale este 11,74%. Puțin peste două milioane au mers la secțiile de votare deschise peste hotare și în România. Pe listele permanente sunt înscriși 18.008.480 de români.

În țară, prezența la urne la ora 11 este 9,82%, mai mică decât în 2019, când a fost 11,08%, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 10 procente.

Teleorman (14,01%), Mehedinți (13,48 %) și Brăila (12,79 %) conduc în clasamentul prezenței la vot până la ora 11. Pe ultimele trei locuri ale topului s-au clasat Bistrița-Năsăud (7,35 %), Maramureș (7,36 %) și Satu Mare (7,38 %).

În municipiul București, prezența la vot a fost, la ora 11, 9,09 %.

La ora 10 avem comparativ următoarele cifre, pentru țară:

• 2014: 1.256 milioane
• 2019: 1.196 milioane
• 2024: 1.060 milioane

Față de 2019, sunt cu aproape 200.000 mai puțin votanți în țară pe primele trei ore.

10:14

Prezența la vot la ora 10, mai mică decât în 2019

10.13

Până la ora 10.00 au votat la alegerile prezidențiale, în țară și în străinătate, aproape 1.3 milioane de oameni, potrivit datelor AEP.

Prezența în țară la ora 10 în primul tur al alegerilor prezidențiale a fost 5.83%, față de 6.89% în 2019, potrivit datelor AEP.

În județele Satu Mare (4,63 %), Maramureș(4,67 %) și Harghita(4,73 %) este cea mai slabă prezență din țară. La polul opus, sunt Olt (8,80 %), Teleorman (8,56 %) și Giurgiu (7,89 %).

În municipiul București, prezența la vot, la ora 10, a fost 5,77 %.

09:18

La ora 9, în România, prezența era de 2,96%, față de 3,51% în 2019. Asta înseamnă o scădere, pe total, în primele două ore cu mai bine de 15% a numărului de votanți.

09:07

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a votat la alegerile prezidențiale la Școala Gimnazială Nr. 192 din București.

„Am votat pentru o Românie puternică economic, o Românie cu o voce puternică în lune, am votat pentru o Românie în care românii să aibă un trai decent și nu în ultimul rând, am votat pentru o Românie a cărui președinte să muncească pentru țară și pentru poporul său. Am votat pentru cât mai multe victorii ale românilor și României,cum a fost ultima victorie de acum câteva zile aderarea completă la spațiul Schengen. Am votat pentru stabilitate, pentru un echilibru și o echitate socială. Și, de asemeni, nu în ultimul rând, pentru pace. Cu toții ne dorim un trai mai bun și cu toții ne dorim să fim cum suntem noi românii. Și sunt ferm convins că după această companie electorală așa vom fi”, a declarat Ciolacu.

09:05

Peste 540.000 de persoane au mers la urne până la ora 9. Prezența este mai scăzută față de aceeași oră de la scrutinul din 2019, când peste 640.000 de oameni își exprimaseră opțiunea de vot.

09:05

Peste 540.000 de persoane au mers la urne până la ora 9. Prezența este mai scăzută față de aceeași oră de la scrutinul din 2019, când peste 640.000 de oameni își exprimaseră opțiunea de vot.

08:07

Prezidențiabilul PNL Nicolae Ciucă a votat împreună cu soția sa la o secție de votare din județul Ilfov.

08:00

Peste 230.000 de persoane au votat în prima ora de la deschiderea urnelor.

LIVE – Prezența la urne:

07:40

Vineri și sâmbătă, numărul de voturi din Diaspora a fost de 221.140, față de 296.141 în turul I din 2019. Cum totalul voturilor din turul 1 în 2019 a fost de 8.683.688, cei aproape 80.000 de votanți mai puțin de până în acest moment înseamnă aproximativ 1% din ceea ce s-a votat atunci.

07:30

Aproape 40.000 de români au votat în primele 10 minute de la deschiderea secţiilor de votare din ţară.

07:15

Prezența la vot la alegerile prezidențiale, după 15 minute de la deschiderea urnelor, este 1,65 %, potrivit datelor în timp real oferite de AEP. Aproape 300.000 de persoane și-au exprimat opțiunea de vot.

07:00

Secțiile de votare pentru alegerile prezidențiale 2024 s-au deschis la ora 7.00.

Prezidențiale 2024 Turul I - prezența la vot și rezultate

Autoritatea Electorală Permanentă a informat că numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente pentru alegerea Preşedintelui României, din data de 24 noiembrie 2024, este 18.008.480 de cetăţeni, iar cel al românilor cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 989.230 de persoane. Potrivit AEP, 19.365 cetăţeni au interdicţie de a vota la scrutinul de duminică, 24 noiembrie.

De asemenea, 6.721 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă, iar 6.589 de cetăţeni români din străinătate au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate.

Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale s-a încheiat sâmbătă dimineaţă, la ora 7.00.

Când se deschid şi se închid secţiile de votare

Conform AEP, secţiile de votare din ţară pentru alegerea Preşedintelui României se vor deschide duminică, 24 noiembrie 2024, începând cu ora 7:00. AEP le reaminteşte candidaţilor că trebuie să respecte prevederile legale în vigoare şi să nu continue propaganda electorală, îndemnându-i, totodată, să contribuie la desfăşurarea în cele mai bune condiţii a zilei votului, astfel încât „întregul proces electoral să răspundă aşteptărilor democratice ale cetăţenilor”.

Datele Autorităţii Electorale Permanente indică, pe teritoriul României, un număr de 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950 de secţii de votare. În ţară, votarea la cele 18.968 de secţii se desfăşoară duminică, 24 noiembrie, în intervalul 07:00 – 21:00, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.

Votarea în străinătate a început vineri, 22 noiembrie 2024, şi s-a desfăşurat în intervalul orar 12:00 – 21:00, în timp ce sâmbătă, 23 noiembrie 2024, votarea a început la ora 7:00 şi s-a încheiat la ora 21:00. Duminică, 24 noiembrie 2024, secţiile de votare din străinătate sunt deschise în acelaşi interval orar, 7.00 – 21.00. Pentru fiecare dintre cele trei zile de votare din străinătate există posibilitatea prelungirii programului secţiei până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în clădirea unde se votează.

Datele privind prezenţa la vot pot fi vizualizate în timp real, prin afişarea pe pagina de internet a Autorităţii Electorale Permanente – https://prezenta.roaep.ro , pentru fiecare secţie de votare, a numărului de alegători care s-au prezentat la vot pe categorii de vârstă, mediu şi gen. Rezultatele înscrise în procesele-verbale întocmite de către birourile electorale ale secţiilor de votare vor putea fi consultate pe aceeaşi pagină, imediat după încheierea şi transmiterea digitală a acestora.

Cine are dreptul să voteze şi unde poate vota

Potrivit AEP, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

În cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, alegătorul poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul ori reşedinţa, conform legii. În cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

În cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate.

În cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea.

În cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la vot.

Cum poate afla un alegător la ce secţie de votare este arondat

Alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro . După introducerea datelor personale, alegătorul află secţia de votare la care este arondat şi adresa acesteia

Cu ce acte de identitate se poate vota

Alegătorii votează cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Potrivit AEP, este important de ştiut că paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de către cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Cum se desfăşoară votarea

Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Acest Sistem informatic semnalează dacă persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv, dacă persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot, – alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă, dacă alegătorul este arondat la altă secţie de votare, dacă este omis din lista electorală permanentă, dacă figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, dacă figurează că a votat prin corespondenţă.

Potrivit legii, alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate vota singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă şi să restituie ştampila încredinţată pentru votare preşedintelui sau membrilor biroului electoral desemnaţi de acesta.

Câţi candidaţi s-au înscris în cursa prezidenţială

La alegerile prezidenţiale din acest an pe buletinele de vot sunt înscrişi 14 candidaţi, din care zece susţinuţi de partide şi patru candidaţi independenţi. Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot pentru alegerile pentru Preşedintele României în 2024 este următoarea:

1.Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România
2.George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor
3.Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat
4.Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal
5.Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România
6.Mircea-Dan Geoană – candidat independent
7.Ana Birchall – candidat independent
8.Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Naţională
9.Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie
10.Ludovic Orban – Forţa Dreptei (Ludovic Orban a anunţat că se retrage şi că o susţine pe Elena Lasconi, însă apare pe buletinul de vot)
11.Călin Georgescu – candidat independent
12.Cristian Diaconescu – candidat independent
13.Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român
14.Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale