LIVE Alegeri în Germania/Conservatorii germani (CDU/CSU) au câștigat/Alternativa pentru Germania (AfD), pe doi, un record pentru partidul de extremă dreapta
Creștin-democrații (CDU/CSU) au câștigat alegerile legislative anticipate de duminică din Germania cu 29% și vor conduce cel mai probabil următorul guvern de coaliție de la Berlin, arată un exit-poll realizat pentru postul ARD. O victorie a revendicat însă și extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania, care și-a confirmat susținerea electorală tot mai mare, sosind pe locul doi, cu 19,5%, cel mai bun scor din istoria partidului, scriu Reuters și Deutsche Welle. Social-democrații au sosit pe trei cu 16,5%, Verzii pe patru cu 13,5%, în vreme ce partidul Stângii a reușit un spectaculos loc cinci, cu 8,5%. Urmează jocul coalițiilor, dar numai după ce rezultatele finale vor fi clare.
Rezultate live AICI :
21:44
Liderul conservator Friedrich Merz, pe cale să devină noul cancelar după ce blocul său politic a câștigat cele mai multe voturi în alegerile parlamentare, a declarat că va încerca să formeze un guvern care să reprezinte întreaga țară.
Merz a repetat însă că nu va exista o coaliție cu partidul de extremă dreapta AfD.
El a admis că formarea guvernului va fi o sarcină dificilă, dar a spus că speră ca noul executiv să fie format până la Paște.
21:28
Donald Trump a salutat victoria conservatorilor
„Se pare că Partidul Conservator din Germania a câștigat alegerile foarte importante și foarte așteptate. La fel ca în SUA, oamenii din Germania s-au săturat de agenda lipsită de bun simț, în special în ceea ce privește energia și imigrația, care a prevalat atâția ani. Aceasta este o zi mare pentru Germania și pentru SUA, sub conducerea unui domn numit Donald J. Trump. Felicitări tuturor – multe alte victorii vor urma!!!”, a scris liderul de la Casa Albă pe rețeaua sa socială Truth Social.
21:13
Ultimele proiecții și coalițiile posibile
Conform celei mai recente proiecții ARD, conservatorii CDU/CSU au 28,6%. Extrema dreaptă AfD este pe doi cu 20,4%. Social-democrații SPD sunt pe trei cu 16,3%, urmați de Verzi cu 12,3%. Partidul Stângii are 8,5%.
Liberalii FDP au 4,7%. Alianța Sahra Wagenknecht – BSW ar rata, de asemenea, un loc în Bundestag cu 4,9%.
Marea coaliție (CDU/CSU și social-democrații)
O așa-numită mare coaliție a celor două mari partide de centru, CDU/CSU și social-democrații (SPD) de centru-stânga ai cancelarului Olaf Scholz, a fost considerată drept cel mai probabil rezultat al alegerilor, însă, conform primelor previziuni, cu 293 de locuri împreună, cele două partide sunt departe de o majoritate de 316 locuri.
Dacă rezultatele finale vor confirma că FDP și BSW nu vor intra în parlament, o mare coaliție ar fi totuși posibilă.
SPD și CDU/CSU au guvernat deja împreună de patru ori de la al Doilea Război Mondial – de trei ori sub conducerea fostei cancelare Angela Merkel.
Probabilitate: 60% conform Eurasia Group.
Coaliția Kenya (CDU/CSU, social-democrați, verzi)
Coaliția tripartită a lui Scholz, prima din Germania în ultimele decenii, s-a prăbușit din cauza luptelor interne în noiembrie anul trecut. Dar Merz ar putea fi forțat să găsească doi parteneri dacă FDP și BSW ating pragul de 5%, fragmentând alocarea mandatelor.
CDU/CSU, SPD și Verzii ar putea decide să formeze o așa-numită coaliție „Kenya” (numită așa deoarece culorile partidelor se potrivesc cu cele ale drapelului kenyan). Această coaliție este în prezent una dintre puținele posibilități matematice de a obține o majoritate, cu 374 de locuri, dacă FDP și BSW intră în parlament.
În timp ce conservatorii și Verzii împărtășesc unele puncte de vedere în materie de politică externă, cum ar fi necesitatea de a oferi un sprijin mai decisiv Ucrainei, aceștia sunt foarte diferiți în ceea ce privește politica internă și în special migrația.
Merz l-a criticat în repetate rânduri pe liderul Partidului Verzilor, Robert Habeck, a spus că este un ministru al economiei „ratat”, excluzând prelungirea mandatului său.
Probabilitate: 10% conform Eurasia Group.
Coaliția Germania (CDU/CSU, social-democrați, democrați liberi)
O altă combinație tripartită puțin probabilă ar putea fi coaliția „Germania” formată din CDU/CSU, SPD și FDP, denumită după culorile negru, roșu și auriu ale drapelului național.
O astfel de coaliție, posibilă dacă FDP ar intra în parlament, ar asigura o majoritate subțire cu 326 de locuri.
Ar fi dificil pentru FDP și SPD să găsească un teren comun, deoarece o dispută privind bugetul între Scholz și șeful FDP, Christian Lindner, care era pe atunci ministru de finanțe, a dus la prăbușirea coaliției tripartite și a declanșat alegeri anticipate.
Probabilitate: 10% conform Eurasia Group.
20:43
Cele mai noi proiecții – AfD a sărit de 20%
Conform celor mai recente proiecții, CDU/CSU adună 28,8%, în vreme ce AfD a crescut la 20,2%.
SPD este în prezent la 16,2%, Verzii la 12,7%, iar Partidul Stângii la 8,5%.
FDP este creditat cu 4.9%, foarte aproape de a intra în Budestag.
20:11
O nouă proiecție arată că FDP și BSW nu intră în Bundestag
A treia proiecție realizată de ARD plasează conservatorii CDU/CSU la 28,9% și extrema dreaptă AfD la 19,9% .
Social Democrații SPD sunt la 16,2% Verzii la 13%, iar Partidul Stângii la 8,5%.
FDP (liberali) și BSW – Alianța Sahra Wagenknecht nu ar fi reprezentate în viitorul Bundestag cu 4,9 și respectiv 4,8%.
20:09
Eșec pentru social-democrați
Cancelarul german Olaf Scholz și-a recunoscut înfrângerea duminică și l-a felicitat pe contracandidatul său conservator Friedrich Merz.
„Acesta este un rezultat electoral amar pentru Partidul Social Democrat, este, de asemenea, o înfrângere electorală”, a declarat Scholz într-o primă reacție.
„Felicitări pentru rezultatul alegerilor”, a spus el în comentariile îndreptate către Merz.
Boris Pistorius, actual ministru al Apărării și posibil lider al SPD, a avut un cuvânt mai ferm: „Rezultatul electoral a fost catastrofal”, a spus el.
20:02
„Nu am fost niciodată atât de puternici la nivel național”
Lidera extremei drepte germane, Alice Weidel, a salutat duminică seara „rezultatul istoric” al partidului său, AfD, în alegerile legislative și a propus o alianță cu conservatorii pentru a guverna Germania.
„Nu am fost niciodată atât de puternici la nivel național”, a declarat Alice Weidel la sediul partidului său din Berlin, după ce AfD a obținut între 19,5% și 20% din voturi, dublu față de acum patru ani și un scor istoric pentru această formațiune anti-migranți și pro-rusă fondată în 2013.
„Mâna noastră va fi întotdeauna întinsă pentru a participa la un guvern și pentru a îndeplini voința poporului”, a declarat Alice Weidel, exprimându-și în special dorința de a „închide frontierele“ pentru străini și de a reduce impozitele.
19:36
Coalițiile posibile conform previziunilor inițiale
Die Zeit a calculat numărul de mandate al partidelor pentru a explica ce coaliții guvernamentale sunt posibile:
Dacă FDP nu atinge pragul de cinci procente, CDU/CSU și AfD vor avea 353 de locuri, potrivit ARD.
CDU/CSU și SPD, o posibilă coaliție, vor avea 327 de locuri, CDU/CSU și Verzii, altă coaliție teoretică, doar 309 locuri. O majoritate are nevoie de 316 locuri.
Dacă FDP atinge pragul de cinci procente, scenariul unei coaliții cu trei partide – deci mai instabile – devine mai posibil.
CDU/CSU și SPD ar avea împreună doar 310 locuri. CDU/CSU, SPD și Verzii ar avea împreună 403 locuri, în timp ce CDU/CSU, SPD și FDP ar aduna 344 de locuri.
19:30
Cum au crescut – sau scăzut – partidele, în raport cu rezultatele de acum patru ani. Creștere ușoară pentru conservatori, creștere mare pentru AfD, scădere pentru partidele din coaliția defunctă a cancelarului Olaf Scholz:
Prezența la vot a fost de 84% – cea mai mare din 1990 încoace
Conservatorii germani (CDU/CSU) au câștigat alegerile federale, astfel că liderul lor Friedrich Merz este pe cale să devină următorul cancelar al țării, într-un moment complicat, în care cea mai mare economie a Europei se confruntă cu numeroase crize interne și externe.
Formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) s-a clasat pe locul al doilea, cel mai bun rezultat din istoria sa, au arătat sondajele la ieșirea de la urne.
În schimb, social-democrații cancelarului Olaf Scholz au suferit o înfrângere clară, sosind doar pe locul trei.
Prezența la vot a fost de 84% – cea mai mare din 1990 încoace.
Cum arată primele rezultate ale exit-poll-ului ARD:
CDU/CSU: 29%
AfD: 19,5%
SPD: 16%
Verzi: 13,5%
Partidul Stângii – Die Linke: 8,5%
Două partide se află imediat sub pragul electoral:
FDP (liberali): 4,9%
Alianța Sahra Wagenknecht: 4,7%
Un cancelar fără experiență guvernamentală
Merz, în vârstă de 69 de ani, nu are nicio experiență guvernamentală anterioară, dar a promis că va asigura un leadership mai ferm decât cel demonstrat de cancelarul Olaf Scholz și că va stabili mai multe legături cu aliații-cheie, readucând Germania în centrul Europei.
Un liberal economic care a deplasat conservatorii spre dreapta, el este considerat drept antiteza fostei cancelare conservatoare Angela Merkel, care a condus Germania timp de 16 ani.
Cu toate acestea, în lipsa unei majorități într-un peisaj politic din ce în ce mai fragmentat, conservatorii săi vor trebui să caute parteneri pentru a forma o coaliție.
Aceste negocieri vor fi cu siguranță dificile după o campanie care a scos la iveală diviziuni puternice cu privire la migrație și la relația cu AfD, într-o țară în care politica extremei drepte poartă un stigmat deosebit de puternic din cauza trecutului nazist.
18:33
Alegătorii germani nu îl aleg în mod direct pe șeful guvernului. Funcția de cancelar este determinată de partidele care formează guvernul. În general, cancelarul este liderul celui mai mare partid.
Dar asta nu înseamnă că alegătorii nu au preferințele lor, după cum a arătat acest sondaj realizat de postul public de televiziune ARD la începutul lunii februarie:
18:07
AfD are șanse să obțină un scor dublu față de cel de acum patru ani
De ce? Cine sunt alegătorii AfD?
Markus Ziener, visiting senior fellow la influentul think-tank German Marshall Fund, a detaliat pe acest subiect într-un interviu pentru HotNews:
„În urmă cu doi sau trei ani credeam că este vorba în principal de germanii care se simțeau perdanți din punct de vedere economic sau social. Oameni care și-au pierdut locurile de muncă, oameni care nu-și mai puteau permite o locuință, oameni care credeau că migranții le iau beneficiile sociale la care aveau dreptul.
Așadar, mulți oameni au fost nemulțumiți de modul în care a decurs unificarea germană și au simțit că au fost cei care au avut de pierdut, deoarece est-germanii încă mai au unele dezavantaje în comparație cu vest-germanii.
Așadar, există multe motive pentru care oamenii cred că nu sunt tratați la fel de bine ca cei din vest. Și au votat pentru AfD. Și întotdeauna ai nevoie de un țap ispășitor. Un țap ispășitor erau migranții.
Asta a fost atunci, și este încă valabil și acum.
Dar apoi ai acest nou tip de gândire, întâlnită și la tineri, care cred că democrația este ineficientă, durează prea mult pentru a lua decizii, este ceva care implică doar partidele tradiționale și că este un sistem elitist în care omul obișnuit nu are nicio șansă de a avea cu adevărat un cuvânt de spus.
Și dacă urmezi această narațiune, atunci crezi, de asemenea, că poate este o idee bună să votezi pentru AfD. Și, din păcate, asta s-a văzut în rândul tinerilor din partea de Est a Germaniei, care au avut o prezență foarte puternică”.
17:51
Mai mulți alegători la urne decât în 2021
Datele preliminare ale sondajelor au indicat o prezență potențial ridicată la vot la alegerile germane din acest an, scrie Deutsche Welle .
La ora 14:00, ora Germaniei, cu patru ore înainte de închiderea urnelor, prezența la vot a fost calculată la aproximativ 52% – o creștere semnificativă față de 36,5% înregistrată în același stadiu în 2021.
Alegerile parlamentare precedente s-au încheiat cu o prezență la vot de 76,4%.
Prezența mai mare la secțiile de votare în acest an ar putea fi legată de o reducere a numărului de voturi prin corespondență în comparație cu 2021, când Germania era încă afectată de pandemia COVID-19.
Dar cele mai recente cifre sunt, de asemenea, considerabil mai mari decât la alegerile din 2017, când prezența la vot a fost de 41% la mijlocul după-amiezii.
17:04
Fără acte de identitate la secțiile de votare
De la mai multe secții de votare s-a raportat că actele de identitate ale alegătorilor nu au fost verificate, în unele cazuri. Însă acest lucru nu este necesar, potrivit responsabililor federali, de obicei fiind suficient să se prezinte notificarea de vot, explică corespondentul Hotnews Dani Rockhoff.
Verificarea actului de identitate este la latitudinea oficialilor electorali. Numai dacă notificarea de vot lipsește, prezentarea actului de identitate este obligatorie. Întrucât eliberarea buletinului de vot este înregistrată întotdeauna în registrul electoral, se consideră că votul dublu nu este posibil.
13:42 „Weidel, afară!”. Protest cu sute de persoane împotriva candidatei AfD la postul de cancelar, la reședința ei din Elveția. Poliția a făcut arestări.
Alice Weidel candidează pentru Bundestagul german. Lidera AfD locuiește în Elveția, la Einsiedeln, unde ieri au avut loc proteste, soldate cu arestări. În vederea alegerilor federale, cele câteva sute de demonstranți au scandat „Weidel out”. Au fost și câțiva contra-demonstranți.
12:25
Cele mai recente sondaje înaintea alegerilor anticipate din Germania descriu toate o imagine aproximativ similară, scrie Statista :
Uniunea Creștin-Democrată (CDU/CSU) cu Friedrich Merz ar urma să câștige cea mai mare parte a voturilor, deși cu o marjă mai mică decât se preconiza acum câteva luni. Partidul populist de extremă dreapta AfD va fi probabil a doua cea mai puternică fracțiune din noul Bundestag, cu aproximativ 20 % din voturi.
Între timp, se așteaptă ca membrii nepopularei coaliții semafor să piardă toți considerabil față de alegerile din 2021, Partidul Social Democrat (SPD) și liberal-democrații (FDP) urmând să înregistreze cele mai mari pierderi. Acesta din urmă ar putea chiar să nu ajungă în următorul parlament, deoarece majoritatea sondajelor plasează FDP sub pragul de 5 % pe care un partid trebuie să îl depășească pentru a intra în Bundestag.
You will find more infographics at Statista
12:06
Friedrich Merz, liderul CDU, favorit să devină cancelar al Germaniei. O provocare pentru Ursula von der Leyen.
Ursula von der Leyen este pe cale să se confrunte cu cea mai serioasă provocare la adresa conducerii sale de când a devenit șefa Comisiei Europene, în urmă cu şase ani. Şi nu va veni dinspre Viktor Orbán din Ungaria, ci chiar din partea presupusului ei aliat de partid, Friedrich Merz, considerat favorit să devină cancelar al Germaniei.
11:55
Alegeri Germania. Cancelarul și președintele țării au votat la urne, candidata AfD prin poștă. Posibil scandal legat de votul din străinătate.
Impactul migrației și economia suferindă, aflată în prezent în recesiune, sunt principalele probleme ale germanilor și două argumente care explică cel puțin parțial scorul bun pe care îl va reuși cel mai probabil Alternativa pentru Germania (AfD), partidul de extremă dreaptă cotat acum cu 20% în sondajele de opinie.
Favoriții scrutinului sunt însă creștin-democrații (CDU/CSU), care sunt așteptați să adune aproximativ 30% din voturi și să conducă viitorul guvern.
Sinteza sondajelor de opinie din ultimul an. Sursa: sondaje de opinie/Politico Un guvern german puternic ar fi important nu doar pentru a răspunde crizelor interne, dar și pentru a coordona răspunsul Europei la acțiunile noii administrații americane și la războiul din Ucraina. Motorul franco-german suferă în prezent, în condițiile în care ambele mari puteri au fost afectate de instabilitatea politică internă.
Când vom afla rezultatele
Cel puțin 59,2 milioane de persoane dintr-o țară cu 84 de milioane de locuitori au drept de vot pentru noul Bundestag, sau camera inferioară a parlamentului. Bundestagul, format din 630 de membri, va alege următorul cancelar.
Secțiile de votare se vor deschide la ora locală 8.00 (09.00, ora Rommâniei) și se vor închide la ora 18.00 (19.00, ora României).
Exit-poll-urile vor fi publicate după închiderea urnelor, iar numărarea voturilor va începe imediat, imaginea generală a rezultatului urmând să fie clară destul de repede.
Un rezultat oficial final este așteptat luni dimineață.
Economia și migrația
Aceste alegeri au loc cu șapte luni mai devreme decât era planificat inițial, deoarece coaliția tripartită a lui Scholz, formată de social-democrați (SPD), verzi și liberali (FDP) s-a prăbușit în noiembrie, în timp ce căuta soluțiile pentru revitalizarea economiei.
Una dintre cele mai urgente sarcini ale noului guvern va fi aceea de a găsi un răspuns coerent la această problemă. Adoptarea bugetului pentru 2025 este o măsură prioritară.
O altă provocare va fi reducerea migrației ilegale, care a fost unul dintre principalele subiecte ale campaniei.
Reformele economice, sprijinirea industriei și repararea infrastructurii sunt de asemenea chestiuni majore care trebuie abordate rapid.
Liderul conservator FriedrichMerz a declarat că speră să formeze un nou guvern până la jumătatea lunii aprilie dacă va câștiga. Dar cu cine anume va forma acest guvern este deocamdată neclar.
Cine va fi următorul cancelar?
Pe buletinul de vot sunt înscrise 29 de partide, dar este probabil ca între cinci și opt dintre acestea să obțină suficiente voturi pentru a obține locuri în parlament.
Patru oamenii urmăresc funcția de viitor lider al guvernului Germaniei, principalii fiind Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU și Olaf Scholz,
actualul cancelar.
Actualul vicecancelar Robert Habeck, din partea Verzilor ecologiști și Alice Weidel, din partea partidului de extremă dreapta și anti-imigrație Alternativa pentru Germania (AfD) candidează și el pentru postul de cancelar.
Sondajele preelectorale au plasat blocul CDU/CSU în frunte, cu un sprijin de aproximativ 30%, înaintea AfD, cu aproximativ 20%. Social-democrații lui Scholz și Verzii lui Habeck sunt mai în urmă, cu 16%, respectic 13%.
Merz este favorit să îl înlocuiască pe Scholz în funcția de cancelar, dar nu este încă clar ce coaliții de guvernare vor fi posibile după alegeri.
Forma coaliției va depinde în parte de numărul de partide din noul parlament – mai exact, ce scor va avea Die Linke, partidul Stângii, cotat acum cu 7%, în creștere rapidă, și dacă liberalii și Alianța Sahra Wagenknecht vor depăși pragul de 5%.
Toate partidele principale spun că nu vor colabora cu AfD.
