Ultimii candidați care au trecut de filtrul CCR încheie lista pentru scrutinul din luna mai, în care se va alege președintele României pentru următorii 5 ani. Printre cei care s-au decis să își încerce norocul se numără actuali și foști șefi de partid, foști membri ai Guvernului, primarul Capitalei și foști candidați la alegerile din noiembrie 2024. Acum votanții ar urma să aibă de ales între 12 candidați.

Lista candidaților se definitivează FOTO Inquam Photos / Colaj

Crin Antonescu, candidatul coaliției

Printre cei cu șanse la turul II este Crin Antonescu, care a fost desemnat candidat la președinția României de către PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților. Liberalul, care și-a dat recent demisia din partid, a avut o carieră cu suișuri și coborâșuri, dar și cu detalii controversate, intrând în umbră în ultimii ani.

El a ocupat funcția de președinte interimar al României în momentul suspendării din 2012 a lui Traian Băsescu și a candidat la alegerile prezidențiale în 2009, fiind susținut de personalități importante ale societății civile, precum Doina Cornea, surorile lui Corneliu Coposu și istoricii Lucian Boia și Neagu Djuvara.

Cursa actuală i-a adus și reproșuri cu privire la acțiunile sale anterioare în viața politică, inclusiv în contextul suspendării fostului președinte Traian Băsescu din 2012. În ultimele luni, a fost vehiculată o posibilă candidatură a liberalului Ilie Bolojan, care îi amenința poziția, ceea ce denota o lipsa de susținere din partea formațiunilor care l-au desemnat.

Primarul Capitalei, în mijlocul controverselor

Pe listă este și Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei, care și-a anunțat intenția de a candida, în ciuda timpului scurt de la preluarea celui de-al doilea mandat în Primăria București, motivând că „bucureștenii nu pot trăi bine, dacă România nu o duce bine”.

Nicușor Dan se confruntă în cursa aceasta electorală cu mai multe controverse, printre care și relația pe care o are cu Matei Păun, fostul său coordonator de campanie, cunoscut pentru postările sale pro-Putin și pentru legăturile cu companii din Rusia și din Belarus.

Cele două mandate obținute până acum la conduerea Primăriei Capitalei, după alte două eșecuri, i-au adus și probleme, fiind adesea criticat pentru lipsa căldurii și a apei calde în București, dar și pentru situația în care este acum Piața Unirii. A avut parte de proteste și când a închis Drumul Vadul Moldovei , lăsând peste 6000 de oameni, din zona Băneasa, cu un singur drum de acces.

Nicușor Dan se bucură în actuala cursă electorală și de susținerea unor membri USR, fiind fondator al partidului.

Elena Lasconi, candidata USR

Elena Lasconi și-a depus din nou candidatura la prezidențiale, în ciuda faptului cǎ unii membri ai USR îl susțin, asumat sau nu, pe Nicușor Dan.

Dacă anul trecut a reușit să bifeze turul II, ultimele sondaje pentru scrutinul viitor o plasează pe șefa USR în urma lui Nicușor Dan. La scrutinul din 24 noiembrie a obținut votul a 1.772.500 de români, clasându-se pe locul doi, cu un scor de 19,17%, la o diferență de aproape patru procente față de Călin Georgescu, clasat pe primul loc.

George Simion, candidatul AUR

George Simion și-a depus din nou candidatura după ce Călin Georgescu a fost interzis în cursa pentru prezidențiale de CCR. Candidatura sa este parte dintr-un plan AUR-POT-Cǎlin Georgescu, pentru asigurarea unui reprezentant al mișcării suveraniste la alegerile prezidențiale din mai. Mai exact, alături de George Simion și-a depus candidatura și Anamaria Gavrilă, șefa Partidului Oamenilor Tineri (POT), urmând ca unul dintre ei, cel mai probabil Gavrilă, să se retragă, după cum anunțau săptămâna trecută.

Ambii lideri ai mișcării suveraniste sunt politicieni controversați. Spre exemplu, George Simion nu poate intra pe teritoriul Ucrainei și cel al Republicii Moldova.

Șeful AUR s-a clasat pe locul patru în scrutinul de anul trecut, cu un procent de 13,86%, obținând peste un milion de voturi, la o distanță de aproximativ 9 procente de candidatul clasat atunci pe primul loc, Călin Georgescu, care a obținut 22,94%, adică peste 2 milioane de voturi.

Și Anamaria Gavrilă, șefa POT este vizată de o serie de controverse.

Ea a început viața de parlamentar cu un scandal, lovind microfoane și refuzând să răspundă la întrebări. Chiar miercuri, 19 martie, Gavrilă a fost protagonista unui scandal în Parlament. Mai exact, a chemat poliția pentru a o apară de întrebările jurnaliștilor. În final, Gavrilă a fost sancționată cu avertisment. Partidul său este proaspăt intrat în Legislativ, având 29 de parlamentari.

Victor Ponta, candidat independent

Victor Ponta este fost premier și fost președinte PSD. Revenit recent în PSD, Ponta a fost exclus ca urmare a depunerii candidaturii. Însă candidatul independent are sprijinul nedeclarat al unor membri ai PSD, fiind unul dintre candidații considerați suveraniștii.

El a demisionat de la conducerea Guvernului în 2015 ca urmare a tragediei din clubul Colectiv. A fost dat afara din PSD doi ani mai târziu, fondând propriul partid - Pro România. A revenit în PSD în 2024 și a obținut un nou mandat de deputat. Deși a fost exclus din nou, Ponta a rămas în relații bune cu liderii PSD.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației

Un alt candidat independent la alegerile prezidențiale este fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu. El promitea, în ianuarie, un buget record pentru apărare și reintroducerea stagiul militar obligatoriu pentru băieți.

Tot în ianuarie a dezvăluit că își dorește să ajungă în turul II cu Nicușor Dan: „Țării noastre îi doresc o finală prezidențială între doi tipi deștepți, care au reprezentat România pe la olimpiade de științe: o finală între Nicușor şi mine. El o să bage o derivată, eu o transpoziție pinacolică”.

Cristian Terheș, eurodeputatul care a contestat rezultatul din 24 noiembrie

Cristian Terheş este candidatul Partidului Național Conservator Român la alegerile prezidențiale. După scrutinul din 24 noiembrie, eurodeputatul a acuzat fraudarea alegerilor , invocând îndrumările la vot făcute de membri USR în timp ce românii din diaspora încă votau. Tot atunci a acuzat și încălcarea regulilor de către candidatul clasat pe primul loc la acel moment, Călin Georgescu.

La scrutinul de anul trecut, a obținut 95.782 voturi, reprezentând 1,04%, adică sub pragul de 3% pentru decontarea cheltuielilor de campanie.

Lavinia Șandru, trimisă pe centura politicii de Traian Băsescu

Pe listă este și Lavinia Șandru , fost politician apropiat lui Traian Basescu. După ce, împreună cu Cozmin Gușă, a încercat un puci în partid împotriva vechilor lideri ai PD în 2005 a fost înlăturată. Fostul președinte a și trimis-o pe Lavinia Șandru pe „centura politicii“, expresia rămânând celebră.

Șandru a trecut apoi prin mai multe formațiuni politice ca Partidul Inițiativa Națională sau Uniunea Națională pentru Progresul României. În prezent, este candidata PUSL, partidul fondat de Dan Voiculescu.

Silviu Predoiu, fost șef SIE

Și Silviu Predoiu şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al României. El este desemnat în cursa electorală de Partidul Liga Acţiunii Naţionale (P.L.A.N.) și este fost director al Serviciului de Informații Externe (SIE).

Silviu Predoiu a oferit recent un interviu în cadrul podcastului „Vorbitorincii”, unde a lăudat regimul comunist din România. „Trăind timpurile acelea, nimeni nu era frământat”, a spus Predoiu. Comunismul, spune fostul șef SIE, „a fost condamnat acum, așa cum se condamnă foarte multe lucruri ulterior”. El a adăugat că în perioada comunistă nu a avut parte de experiențe care să sugereze o opresiune sistematică.

Sebastian Constantin Popescu, candidaturi cu probleme

Sebastian Constantin Popescu, candidat din partea Partidului Noua Românie , și-a încercat și anul trecut norocul, însǎ a fost votat de 14.683 de oameni, reprezentând 0,16% din totalul voturilor.

Și în prezent, și în campaniile trecute s-a confruntat cu mai multe probleme. În 2019, au fost sesizate organele de cercetare în semnăturilor pe care le-a depus la BEC. Ulterior, a ridicat semne de întrebare cu privire la informațiile din declarația sa de avere. BEC a sesizat din nou organele de cercetare penală în cazul său, însǎ i-a admis candidatura, la fel ca și CCR.

John-Ion Banu-Muscel, fondatorul al Ligii Româno-Americane din Florida

John-Ion Banu-Muscel și-a depus documentele necesare candidaturii, însă Biroul Electoral Central (BEC) a decis sesizarea organelor de urmărire penală cu privire la listele de semnături depuse.

„Decizia a fost luată în urma analizării listelor depuse, în cuprinsul cărora s-au remarcat elemente de similitudine între scrisul de mâna al susținatorilor și semnăturile acestora”, a transmis BEC.

Emigrat în Statele Unite ale Americii la mijlocul anilor `80 , John Banu este fondatorul Ligii Româno-Americane din Florida. Inginer mecanic și antreprenor, John Ion Banu (64 ani) trăieşte în Davie, Florida şi a venit în România pentru a participa la Repatriot, proiectul de repatriere prin antreprenoriat, creat de Guvernul României pentru a încuraja diaspora să revină şi să investească acasă. El a mai anunțat în trecut că va candida la alegerile din 2019 și la scrutinul anulat din 2024.