O soră a liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, s-a pronunțat împotriva represiunii sângeroase a demonstrațiilor și a precizat că acest „califat despotic" al fratelui ei nu a adus decât suferință, potrivit unei scrisori publicate de fiul ei în exil, scrie The Guardian.

Scrisoarea a apărut la o zi după ce fostul președinte al țării, Mohammad Khatami, a făcut o declarație rară în care își exprimă sprijinul în favoarea protestelor, adăugând presiune asupra regimului din partea unor personalități politice puternice.

În scrisoarea sa, Badri Hosseini Khamenei, care locuiește în Iran, a făcut apel la temutele Gărzi Revoluționare și la „mercenarii" din țară să depună armele cât mai curând posibil și „să se alăture poporului". Ea a precizat și că s-ar alătura mitingurilor dacă nu ar fi avut o sănătate precară.

„Cred că este oportun să declar acum că mă opun acţiunilor fratelui meu şi îmi exprim simpatia tuturor mamelor care deplâng crimele din Republica Islamică”, a scris sora liderului iranian în scrisoarea distribuită pe contul de Twitter al fiului ei, Mahmoud Moradkhani, şi datată decembrie 2022.

Crimele au avut loc de la bun început

Badri Hosseini Khamenei provine dintr-o parte a familiei care a avut o relație tensionată cu regimul actual din Iran. Soțul ei, Ali Tehrani, a trăit ani de zile în exil în Irak și a criticat în mod regulat Republica Islamică în emisiuni radiofonice. La întoarcerea sa în 1995, Tehrani a petrecut 10 ani în închisoare. El a murit în luna octombrie a acestui an.

„Crimele acestui sistem, suprimarea oricărei voci disidente, întemniţarea celor mai educaţi şi mai grijulii tineri de acest pământ, cele mai severe pedepse şi execuţiile pe scară largă au avut loc de la bun început”, a spus Khamenei în scrisoarea ei.

În plus, a sugerat că a decis să vorbească public după ce fiica sa, Farideh Moradkhani, care locuiește de asemenea în Teheran și a fost reținută luna trecută. Moradkhani a criticat de mult timp regimul, inclusiv într-un mesaj video publicat după arestarea sa, în care acuza guvernul că nu este „loial niciunuia dintre principiile sale religioase".

„A pierde un copil şi a fi departe de copilul tău este o mare tristeţe pentru fiecare mamă”, a scris Khamenei despre fiica ei.

„Multe mame au ţinut doliu în ultimele patru decenii. Cred că este oportun să declar acum că mă opun acţiunilor fratelui meu şi îmi exprim simpatia faţă de toate mamele care deplâng crimele regimului Republicii Islamice, de pe vremea (fostului lider suprem Ruhollah) Khomeini până în epoca actuală a despoticului califat al lui Ali Khamenei”, a subliniat femeia.

„M-au preocupat întotdeauna în principal oamenii, în special femeile din Iran. Cred că regimul Republicii Islamice Khomeini şi Ali Khamenei nu a adus decât suferinţă şi opresiune Iranului şi iranienilor”, a adăugat ea.

Femeia şi-a acuzat fratele că nu a ascultat poporul şi că, în schimb, a urmat sfaturile „mercenarilor şi avarilor”.

Moartea tinerei Mahsa Amini, scânteia care a aprins Iranul

Pentru protestatarii din Iran, lupta pentru libertatea de alegere a femeilor este acum sinonimă cu dorința de a pune capăt guvernării ayatollahilor. Țara se confruntă cu o serie de probleme, de la inflație la deficit democratic, iar mișcarea femeilor este văzută ca un agent al schimbării.

Clericii iranieni se confruntă cu cea mai feroce provocare de până acum, după ce moartea unei tinere de 22 de ani, Mahsa Amini, din septembrie, a declanșat o revoltă la nivel național.

Amini a fost arestată pentru că purta în mod necorespunzător vălul pe cap și a fost torturată de Poliţia Moravurilor, însărcinată să impună respectarea codului vestimentar strict în Republica islamică. Aceasta a murit pe 16 septembrie, la spital.

În zilele de după moartea ei, fete și femei din întreaga țară au abandonat codul vestimentar impus prin lege și și-au smuls hijaburile.

Între timp, Teheranul a prezentat mișcarea de protest drept o criză de securitate și a acuzat „teroriștii" de uciderea a zeci de membri ai forțelor de securitate. Marți, autoritățile au condamnat cinci persoane la moarte pentru că ar fi ucis un membru al unei forțe paramilitare afiliate la Gărzile Revoluționare, a raportat presa de stat. Alte unsprezece persoane au primit pedepse cu închisoarea.

Acuzații nefondate

Iranul condamnă în mod regulat persoane sub acuzații legate de spionaj și a prezentat mișcarea de protest ca fiind un complot susținut de Occident. Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru drepturile omului afirmă că peste 300 de persoane au fost ucise până acum în timpul represiunii , inclusiv peste 40 de copii.

Miercuri a fost ultima zi a grevei de trei zile la nivel național la care au apelat protestatarii. În mesajele care au circulat pe rețelele de socializare, manifestanții au cerut întreprinderilor să își închidă ușile.

Mitingurile au obținut un sprijin larg în Iran, inclusiv din partea unor celebrități și a unor sportivi celebri. Marți, Khatami și-a adăugat vocea la acest sprijin, descriind drept „frumos" sloganul principal al mișcării — „Femeie, viață, libertate".

„Libertatea și securitatea nu trebuie să fie puse una împotriva celeilalte", a spus el într-o declarație citată de agenția de presă Isna marți, în ajunul Zilei Studenților.