Marţi, surse implicate în discuţii au confirmat că, în cadrul negocierilor pentru împărţirea principalelor funcţii de conducere ale instituţiilor UE, Ursula von der Leyen a primit din partea liderilor europeni confirmarea nominalizării pentru un nou mandat la preşedinţia Comisiei Europene.

Ursula von der Leyen isi continua sefia la Comisia Europeana Foto arhivă

Înaintea summitului european pentru luarea deciziilor asupra ocupării funcţiilor de top în instituţiile UE, care se va desfăşura joi şi vineri la Bruxelles, reprezentanţii statelor membre au mai convenit, de asemenea, ca António Costa, fostul premier social-democrat portughez, să fie nominalizat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, să preia postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate, informează Agerpres.

Ursula Von der Leyen are nevoie de o „majoritatea calificată consolidată” exprimată de liderii europeni pentru a obţine o nouă numire ca preşedintă a Comisiei Europene. Acest lucru înseamnă va ea să aibă susţinerea a cel puţin 20 din cele 27 de state membre şi care să reprezinte cel puţin 65% din populaţia Uniunii Europene. De menţionat că 13 din cei 27 de lideri provin din partide afiliate PPE, din care face parte şi Von der Leyen.

Principalii negociatori din partea PPE au fost premierul polonez Donald Tusk şi cel grec Kyriakos Mitsotakis, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte au negociat pentru liberali susţinerea lui Kallas, iar cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sánchez au negociat din partea social-democraţilor sprijinul pentru Antonio Costa. Deciziile liderilor europeni trebuie însă să fie validate de Parlamentul European, prin majoritate simplă.

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, cele trei mari grupuri pro-europene, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew), au obţinut o majoritate de 399 din cele 720 de mandate în Parlamentul European. Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii au câştigat 13 mandate, social-democraţii au pierdut trei, iar cea mai mare pierdere au înregistrat-o liberalii din grupul Renew - 28 de mandate.

În cadrul negocierilor, unii dintre liderii europeni şi-au exprimat rezervele în ceea ce priveşte nominalizarea lui António Costa ca preşedinte al Consiliului European, acesta fiind în prezent investigat în Portugalia într-un dosar care a condus la demisia sa din funcţia de premier, dar şi în ceea ce o priveşte pe liberala Kaja Kallas din Estonia, care este cunoscută prin radicalismul său antirusesc. În cazul ei, liderii occidentali şi-au manifestat teama că s-ar putea ca ea să se concentreze exclusiv asupra Ucrainei şi să neglijeze alte zone, precum Africa şi Orientul Mijlociu.

Potrivit surselor agenţiei DPA, popularii europeni doresc în continuare împărţirea mandatului de preşedinte al Consiliului European în două perioade de câte doi ani şi jumătate fiecare, într-una din ele postul să le revină lor şi în cealaltă social-democraţilor, aşadar numirea lui Antonio Costa în acest post nu este deocamdată asigurată, deşi apropierea lui de Ursula Von der Leyen ar putea fi un avantaj.